26 02 2017 | C.N.R.A.
 

Articole

Literatura astronomică în Romania / Zilele Academice Clujene 2016 – Masa Rotundă din 31 mai 2016

 În data de 31 mai 2016, Biroul Executiv al Comitetului Naţional Român de Astronomie a organizat împreună cu Observatorul Astronomic Cluj-Napoca al Institutului Astronomic al Academiei Române, cu Facultăţile de Matematică şi Informatică, şi de Fizică, o masă rotundă intitulată „Literatura Astronomică în România

Din problematica acoperită de acest titlu, a fost abordat un subiect de actualitate şi cu un impact semnificativ asupra învăţământului astronomiei în ţara noastră: calitatea şi corectitudinea traducerilor unor cărţi din domeniul astronomiei, din limba engleză în limba română. Iată câteva exemple preluate din două cărţi publicate în anii 1998 şi 2015, care au motivat organizarea acestei mese rotunde: „banda de asteroizi” (centura de asteroizi), „zona radioactivă” (zona radiativă), „grămezi de lumină” (probabil aglomerări luminoase), „ciorchini astrali/de galaxii” (roiuri stelare/de galaxii), „suport furculiţă” (montură în furcă), „clastere deschise” (roiuri deschise), „ocularii” (oculare). Este regretabil faptul că texte valoroase pentru educaţia astronomică a elevilor, studenţilor şi a tuturor celor pasionaţi de tainele Universului, publicate în condiţii grafice excepţionale, sunt umbrite de astfel de traduceri incorecte/imprecise/inadecvate.

Discuția despre traducerea lucrărilor de astronomie a debutat prin menționarea importanței traducătorului ca mediator între omul de știință (astronomul) și lectorii cărților de astronomie (elevi, studenți, amatori etc.), acesta fiind răspunzător de felul în care se transmit datele destinate educării și informării celor pasionați de acest domeniu. Pentru a se înțelege mai bine fenomenul traducerii specializate s-au adus precizări legate de procesul de selectare a traducătorilor și de competențele pe care trebuie să le aibă aceștia. Un alt aspect important pentru înțelegerea fenomenului traducerii specializate a fost cel legat de etapele de lucru și metodologia aplicate în procesul traducerii, acestea influențând calitatea textelor traduse. Pentru a putea garanta calitatea traducerii lucrărilor de astronomie, au fost menționate ca puncte de reper Standardul de asigurare a îndeplinirii condițiilor de calitate ale bunurilor și serviciilor (ISO 9001) și Standardul european de calitate pentru serviciile de traducere (ISO 15038), standarde care, odată aplicate, ar contribui la îmbunătățirea semnificativă a calității traducerilor din domeniul astronomiei în țara noastră.

În aceeași ordine de idei, s-a sugerat inițierea unei colaborări între astronomi şi studenții Departamentului de Limbi Moderne Aplicate a Facultăţii de Litere care se formează ca terminologi, în vederea realizării unui glosar terminologic englez-român din domeniul astronomiei. Este vorba despre un instrument specializat care să se afle la dispoziția traducătorilor pentru a le furniza date corecte despre felul în care se echivalează termeni din domeniul astronomiei, considerați importanți de către specialiștii acestui domeniu.

O altă problemă discutată a fost legată de identificarea referenţilor, specialişti în astronomie, cu respectarea profilului deontologic. De asemenea, s-au propus iniţiative prin care Comitetul Naţional Român de Astronomie (prin intermediul paginii sale web) să vină în sprijinul editurilor interesate în realizarea şi publicarea de traduceri ale unor cărţi de astronomie: alcătuirea unei liste de astfel de referenţi, întocmirea unei liste de dicţionare deja existente în domeniul astronomiei, stabilirea unui glosar de termeni ştiinţifici din domeniul astronomiei. Un alt subiect abordat a fost acela al necesităţii punerii la zi a unor termeni ştiinţifici utilizaţi în literatura astronomică. În ceea ce priveşte editurile, au fost apreciate numeroasele cărţi de astronomie care au fost traduse şi publicate în condiţii grafice de excepţie. Totodată, a fost subliniată responsabilitatea pe care o au editurile în faţa societăţii prin intermediul cărţilor pe care le publică. A fost pusă în discuţie posibilitatea denunţării la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a cărţilor care prezintă greşeli grave de traducere.

Autori: CSI Dr. Alexandru Pop, Lect. Dr. Cristina Varga

Catalogarea corpurilor mici ale Sistemului Solar pe baza datelor de observatie obtinute cu telescopul VISTA

O echipă de astronomi europeni a utilizat datele obținute de telescopul VISTA pentru a cataloga diversitatea asteroizilor și cometelor (denumite generic - corpuri mici ale Sistemului Solar sau planetoizi). Acestea sunt obiectele cu dimensiuni cuprinse între câțiva metrii și 1 000 kilometri care orbitează în jurul Soarelui. În urma studiul s-au obținut date pentru 40 000 de planetoizi, oferind astfel o noua perspectivă pentru înțelegerea formării și evoluției Sistemului Solar. Până în prezent, se cunosc peste 700 000 de astfel de corpuri care includ asteroizi, comete și obiecte din centura lui Kuiper.

Aceste corpuri sunt rămășite de la formarea Sistemului Solar, acum 4.57 miliarde de ani. Studiul acestor obiecte este motivat de cunoașterea proceselor fizice ale formării și evoluției sistemelor planetare, precum si de considerente practice legate de explorarea spațiala și probabilitatea impactului unor astfel de obiecte cu Pământul. Echipa de cercetători a examinat datele obținute de programul de observații VISTA Hemisphere Survey. Prin analiza atentă a cantității uriașe de observații rezultate din acest program, s-a măsurat poziția și strălucirea a 40 000 de corpuri mici din Sistemul Solar precum și culoarea in domeniul infraroșu apropiat pentru 35 000 dintre acestea. Este pentru prima dată când un număr atât de mare de obiecte din Sistemul Solar este caracterizat in acest domeniu spectral.

 

Două noi apariții editoriale

La Editura Curtea Veche, în colecția ”Știință, Spiritualitate, Societate” a apărut cartea ”Astronomul Nicolae Donici. Enigme Descifrate”, scrisă de Dr. Magda Stavinschi, cercetător onorific al Institutului Astronomic al Academiei Române. Lucrarea are două principale calități: prima, recuperează memoria activității și destinului tragic al unuia dintre cei mai mari astronomi români, uitat timp de decenii; cea de-a doua, oferă un exemplu de pasiune și dedicație din partea autoarei, transformată adesea din om de știință în detectiv, în încercarea de a descifra viața și opera marelui astronom. Născut în 1874 lângă Chișinău, Nicolae Donici s-a remarcat prin observațiile numeroase asupra eclipselor și obiectelor din sistemul solar, dar mai ales prin cercetările din domeniul fizicii solare. S-a stins din viață în 1960, departe de țară, într-un cămin de bătrâni de lângă Nisa, în Franța. În semn de recunoaștere și prețuire, numele savantului român, membru fondator al Uniunii Astronomice Internaționale, a fost atribuit asteroidului 9494 din centura principală de asteroizi, chiar la propunerea Dr. Magda Stavinschi.

Președintele României a vizitat Institutul Astronomic al Academiei Române

Marți, 8 decembrie 2015, E.S. Profesor Klaus Iohannis, Președintele României, a vizitat Institutul Astronomic al Academiei Române, în prezența acad. Ionel Valentin Vlad, Președintele Academiei Române și acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române. În cursul vizitei s-au discutat probleme privind trecutul, prezentul și viitorul astronomiei românești.

La Conferința de presă organizată la sfârșitul vizitei, Președintele României a precizat:

"E prima vizită aici. Sunt impresionat de dedicația oamenilor de aici. Le doresc mult succes! Sper să se găsească oameni care să vina în sprijinul instituției. Sper să se găsească și autorități care înțeleg importanța acestui Observator și vin în sprijinul cercetătorilor. Cercetare se poate face teoretic, dar aici este vorba și de un aspect practic care, fără o finanțare corespunzătoare, nu are cum să funcționeze optimal.  În afară de acest lucru, m-a interesat construcția, patrimoniul construit sau arhitectural al acestui ansamblu în care se află Observatorul și în care suntem acum, cum de fapt și la clădirea bursei m-a interesat modul în care clădirea a fost refuncționalizată, cum a fost salvată partea de clădire care s-a putut păstra".

Asteroidul geointersector 2004 BL86 își dezvăluie compoziția mineralogică

Asteroizii sunt corpuri ale sistemului solar de dimensiuni cuprinse între 10 metri și 1000 kilometri ce orbitează în jurul Soarelui. Catalogul cu asteroizii descoperiți conține peste 700 000 de astfel de corpuri. Peste 12 000 dintre aceștia intersectează sau se apropie de orbita Pământului. Aceste corpuri sunt numite generic "asteroizi geointersectori".

Din cauza posibilelor apropieri de Pământ, asteroizii geointersectori reprezintă un subiect de studiu științific deopotrivă prin prisma pericolului potențial ce îl reprezintă pentru civilizația noastră cât și prin prisma importanței pe care o pot prezenta pentru dezvoltarea industriilor spațiale și a programelor de zbor interplanetar pentru sondele cu echipaj uman. În lunile ianuarie și februarie 2015 asteroidul 2004 BL86 s-a apropiat la doar 1,2 milioane kilometri de Pământ, ceea ce reprezintă aproximativ de trei ori distanța Pământ - Lună. Acest obiect a fost clasat în categoria asteroizilor geointersectori cu orbite haotice.

 
 
C.N.R.A.

Comitetul National Roman de Astronomie

Despre noi
Întrebări frecvente

Ce este CNRA?

Contact

Tel: +40 21 3356892
Fax: +40 21 3373389
Email: cnra _at_ astro.ro