LUNA:
- Craterul SPIRU HARET
(Longitudine: -179°; latitudine: -59°; diametru: 29 km).
SPIRU HARET (1851-1912): primul român care a obținut doctoratul în astronomie la Paris (1878), cu teza "Sur l'invariabilite des grandes axes des orbites planetaires". În calitate de ministru al Educației Naționale, a emis decretul de înființare a Observatorului Astronomic din București, prima instituție românească dedicată cercetării astronomice.
VENUS:
- Craterul ELENA VĂCĂRESCU
(Longitudine: +199.8°; latitudine: -62.9°; diametru: 32 km)
ELENA VĂCĂRESCU (1866-1947): poetă și romancieră româncă. Prima femeie ambasador a României (1924, Liga Națiunilor).
- Craterul Darclée
Un alt nume este „Darclée” după soprana Hariclea Darclée (1860-1939). Acesta este dat unei formațiuni vulcanice, numită „patera”, cu un diametru de 15 km, situată la coordonatele 37,4° latitudine sudică și 263,8° longitudine. Numele a fost aprobat în 2003.
MERCUR:
- Craterul MIHAI EMINESCU
diametru: 130 km)
MIHAI EMINESCU (1850-1889): cel mai strălucit reprezentant al literaturii române. Poezia sa de dragoste, socială și filozofică abordează problemele esențiale ale existenței umane – viața, moartea, iubirea, credința, speranța și lupta – folosind mijloace literare unice. Eminescu a adus romantismului românesc strălucirea maximă și a fost comparat cu Shakespeare și Goethe.
MARTE:
Pe planeta roșie există următoarele nume de origine românească: valea Rhabon, craterele Iazu și Batoș.
Craterul VALEA RHABON Rhabon este numele antic al râului Jiu. Pe Marte un tub prin care a curs lava a primit acest nume. Acesta se află între Ascraeus Mons și Uranius Mons și are o lungime de 246 km.
Două cratere marțiene au nume românești: Iazu și Batoș. Amândouă poartă numele a două localități din România. Există două localități Iazu: una în județul Prahova, alta în Ialomița și încă nu am aflat care dintre ele este sursa numelui marțian.
- Craterul IAZU
Craterul Iazu are 6,83 km în diametru și se află la sud de craterul Endeavour în Meridiani Planum. Este înconjurat de rămășitele rezultate în urma impactului care a dus la apariția sa. Craterul Endeavour este în prezent studiat de roverul marțian Opportunity. Pe 8 martie 2009 Opportunity a fotografiat de la sol marginile craterului, aflat atunci la 38 km depărtare de rover.
- Craterul BATOȘ
Batoș este un crater de 17,2 km în diametru aflat într-o regiune unde apa a curs acum 3-4 miliarde de ani. Regiunea se numește „Chryse Planitia„ și este străbătută de vechi albii de râuri numite acum „Valles”. Craterul Batoș se află la sud de craterul Liberdad și la vest de Tiu Valles. În județul Târgu Mureș există comuna Batoș, aceasta fiind probabil sursa numelui craterului marțian.
ASTEROIZI:

- (2331) PÂRVULESCU (Descoperit pe 12 martie 1936 de E. Delporte la Uccle, Belgia)
CONSTANTIN PÂRVULESCU (1890-1945): profesor de astronomie la universitățile din Cernăuți, Timișoara și Cluj, director al Observatorului din Cluj. Autor al unor lucrări importante despre galaxii, roiuri globulare și stele binare. Asteroidul poartă și numele copiilor săi, CARINA PÂRVULESCU (contribuții în dinamica stelară și galactică) și ANTARES PÂRVULESCU (fizician matematician și acustician).
- (4268) GREBENIKOV (Descoperit pe 5 octombrie 1972 de T. M. Smirnova, la Nauchnyj, Rusia)
- (6429) BRÂNCUȘI (Descoperit pe 26 martie 1971 de C. J. van Houten și I. van Houten-Groeneveld la Palomar, SUA)
CONSTANTIN BRÂNCUȘI (1876-1957): sculptor român, un nume de referință în arta universală. Creația sa este unică prin concentrarea expresiei, reducând formele la esența lor. Considerat părintele sculpturii moderne, este autorul celebrelor opere „Coloana Infinitului”, „Poarta Sărutului”, „Masa Tăcerii”, „Domnișoara Pogany”, „Rugăciunea”, „Pasărea Măiastră” etc. Anul Brâncuși a fost sărbătorit de UNESCO în 2001.
- (9253) OBERTH (Descoperit pe 25 martie 1971 de C. J. van Houten, I. van Houten-Groeneveld și T. Gehrels la Palomar, SUA)
HERMANN JULIUS OBERTH (1894-1989): savant de origine română, născut la Sibiu. Este considerat, alături de Konstantin Țiolkovski și Robert Goddard, unul dintre cei trei părinți fondatori ai rachetelor și astronauticii moderne. Lucrarea sa „Die Rakete zu den Planetenräumen” („Racheta în spațiul planetar”) (1923, 1929) a fost recunoscută internațional pentru importanța sa științifică.
- (9403) SĂNDULEAK (Descoperit pe 31 octombrie 1994 în cadrul Spacewatch la Kitt Peak, SUA).
NICOLAE (NICHOLAS) SĂNDULEAK (1933-1990): astronom american de origine română. Autor (împreună cu C. B. Stephenson) al unui catalog de stele strălucitoare în Calea Lactee sudică. Supernova 1987A din Marele Nor al lui Magellan a avut originea în steaua cunoscută sub numele de Sanduleak -69 202.
- (9493) ENESCU (Descoperit pe 26 martie 1971 de C. J. van Houten, I. van Houten-Groeneveld și T. Gehrels la Palomar, SUA)
GEORGE ENESCU (1881-1955): cel mai renumit muzician român. Violonist, pianist, dirijor și, în primul rând, compozitor, cunoscut la nivel internațional pentru rapsodiile și simfoniile sale. Festivalul Internațional „George Enescu” este recunoscut în întreaga lume.
- (9494) DONICI (Descoperit pe 26 martie 1971 de C. J. van Houten, I. van Houten-Groeneveld și T. Gehrels la Palomar, SUA)
NICOLAE DONICI (1875 - probabil 1957): membru fondator al Uniunii Astronomice Internaționale și primul reprezentant al astronomiei românești în acest for. A construit un observator astronomic privat și s-a concentrat pe studiul fizicii solare, observând șase eclipse totale de soare. A fost membru de onoare al Academiei Române și al Institutului de Științe din Coimbra (Portugalia), membru al Academiei Imperiale din Sankt Petersburg și al Astronomische Gesellschaft.
- (9495) EMINESCU (Descoperit pe 26 martie 1971 de C. J. van Houten, I. van Houten-Groeneveld și T. Gehrels la Palomar, SUA)
MIHAI EMINESCU (1850-1889): cel mai strălucit reprezentant al literaturii române. Poezia sa de dragoste, socială și filozofică abordează problemele esențiale ale existenței umane – viața, moartea, iubirea, credința, speranța și lupta – folosind mijloace literare unice. Eminescu a adus romantismului românesc strălucirea maximă și a fost comparat cu Shakespeare și Goethe.
- (12498) DRĂGESCU (Descoperit pe 26 martie 1998 de ODAS la Caussols)
- (10034) BÎRLAN (Descoperit pe 30 decembrie 1981 de Ed Bowell de la Lowell Observatory)
COMETE:

- DAIMACA (1943c) VAN GENT-PELTIER-DAIMACA (1943 W1)
VICTOR DAIMACA (1892-1969): profesor de matematică la un liceu din Târgu-Jiu, descoperitorul a două comete.