.:Muzeu:.

  • Institutul Astronomic al Academiei Române deţine un patrimoniu format din clădiri istorice, echipamente tehnico-ştiinţiifice şi diferite categorii de documente fotografice şi tipărite. Printre acestea, se află şi bunuri clasate în categoria „Tezaur” a patrimoniului cultural naţional al României. O mare parte din aceste instrumente se află încă instalate în locaţiile iniţiale în care au funcţionat iar altele au fost relocate în scopul expunerii lor pentru public. Dacă Cercul Meridian - impresionanta lunetă Gautier-Prin, a rămas să înfrunte timpul în acelaşi loc unde a funcţionat începând din anul 1926, aflat în Sala Meridian, în cazul pendulelor fundamentale Leroy şi Riefler, care astăzi încadrează luneta de pasaj, acestea au fost aduse din altă zonă a clădirii Observatorului din Bucureşti.
  • Încă de la încheierea lucrărilor de construcţie în 1912, Sala Meridian a fost o structură cu rol ştiinţific în care oamenii de ştiinţă români coordonaţi de Nicolae Coculescu au reuşit să aducă cele mai avansate instrumente ştiinţifice ale timpului, cum este Cercul Meridian, configurat în România şi comandat spre a fi realizat în Franţa.
  • În Sala Meridian s-a desfăşurat cea mai mare parte din activitatea puternicei divizii de astrometrie a Observatorului din Bucureşti, perturbată pentru un timp de izbucnirea celui de-al doilea război mondial. În acea perioadă tragică pentru România, conducerea Observatorului astronomic a luat decizia de a proteja instrumentele ştiinţifice prin demontarea şi adăpostirea lor.
  • Până în anul 1990, în Sala Meridian s-a desfăşurat activitate ştiinţifică după care aici s-a organizat o expoziţie permanentă, care este menită să constituie nucleul viitorului muzeu al Institutului Astronomic. În cadrul acesteia, pot fi văzute lunete astronomice din diferite perioade de timp, echipamente de precizie pentru crearea, măsurarea, înregistrarea, verificarea şi păstrarea informaţiei de timp, maşini de calculat mecanice şi unul dintre primele computere electronice româneşti folosite la calculele specifice domeniului astronomic, precum şi alte obiecte, panouri şi vitrine legate de drumul astronomiei româneşti prin istoria ştiinţei.

  • Vizitarea expoziţiei se poate face de către grupuri organizate, cu programare prealabilă şi respectarea prevederilor legislaţiei privind instituţiile de cercetare.


    Marele Cerc Meridian, Luneta Gautier-Prin (1926)
    Detaliu într-unul dintre planurile arhitecturale ale Observatorului din Bucureşti, Adolphe Engels, 1908,
    Vechile maşini de calculat mecanice, un computer electronic şi o maşină de scris, folosite de-a lungul anilor la Observatorul din Bucureşti
    Pendula fundamentală Riefler (1952)
    Institutul Astronomic

    Noutăți

    Află mai multe

    Calendar astronomic

    Efemeride

    Astrodata

    Cercetări

    Publicații

    Cercetare

    Cariere

    Cariere în cercetare

    Cariere