Echinocțiul de primăvară în anul 2025

Echinocțiul de primăvară în anul 2025 se va produce pe 20 martie la ora 11h01m30,18s, Timp Legal Român.

Pământul descrie în spațiu o orbită, asimilată cu un cerc mare. Planul în care se află orbita Pământului se numește planul eclipticii. Văzut de pe Pământ, este echivalent să considerăm că Soarele descrie în spațiu aceeași orbită în jurul unui Pământ considerat fix.

Pe de altă parte, Pământul este înclinat în spațiu, astfel încât axa sa de rotație nu este perpendiculară pe planul orbitei sale, adică pe planul eclipticii. Totuși, axa sa de rotație este, prin definiție, perpendiculară pe planul definit de ecuator. Acest plan se numește planul ecuatorial ceresc. Cele două planuri – planul eclipticii și planul ecuatorial ceresc – sunt, așadar, înclinate unul față de celălalt.

Astfel, prin definiție, momentul echinocțiului este definit ca acel instant în care Soarele se află în punctul special determinat de intersecția acestor două planuri fundamentale. Cu alte cuvinte, în timpul echinocțiilor, Soarele se află în planul ecuatorului ceresc. Deoarece există un singur ecuator ceresc (cel care împarte Pământul în două și este perpendicular pe axa sa de rotație) și un singur Soare, momentele echinocțiilor sunt unice, indiferent de locul în care ne aflăm pe Pământ.

Definim datele echinocțiilor și solstițiilor, care sunt deci începuturile anotimpurilor astronomice, ca fiind momentele în care longitudinea planetocentrică aparentă a Soarelui (incluzând efectele aberației și mișcării polului) este un multiplu întreg de 90°.

In anul 2025 echinocțiul de primăvară se va produce pe data de 20 martie, la ora 9h01m30,18 in Timp Universal Coordonat. Pentru România acest moment este echivalent cu 20 martie 2025, ora 11h01m30,18s.. Echinocțiul de primăvară pentru țările din emisfera de nord a Pământului corespunde cu echinocțiul de toamnă din emisfera de sud.

Publicat în 18 Mar, 2025

Institutul Astronomic dezvăluie misterele științelor spațiale la Centrul Cultural Francez

Marți, 11 februarie 2025, Institutul Astronomic al Academiei Române (AIRA) a participat la evenimentul „În inima științelor”, organizat la Institutul Francez din România, marcând Ziua Internațională a Femeilor și Fetelor în Știință. Evenimentul a reunit elevi de la diverse licee, oferindu-le oportunitatea de a explora lumea fascinantă a cercetării științifice.

Standul Institutului Astronomic la acest eveniment a inclus roll-up-uri informative ce prezentau istoria cercetării astronomice din România și o parte dintre echipamentele sale tehnologice utilizate în trecut. Discuția despre corpurile cerești mici din Sistemul Solar a oferit elevilor și celorlalți vizitatori prilejul de a urmări la microscop un fragment de meteorit real, descoperit în Africa, cu o vechime de miliarde de ani. Acest obiect spațial autentic a deschis calea pentru o explorare mai detaliată a asteroizilor, cometelor și planetelor pitice, printr-o serie de modele 3D printate cu mare precizie.

Un punct de atracție al standului Institutului Astronomic a fost luneta Bardou din 1893, un instrument folosit pentru observațiile solare atât la Observatorul Astronomic din București cât și la precursorul său instituțional din veacul al XIX-lea, Institutul Meteorologic al României. Acest vechi instrument de fabricație franceză le-a oferit vizitatorilor ocazia de a descoperi contribuțiile de lungă durată ale României în domeniul astronomiei.

Echipa educațională a Institutului Astronomic a evidențiat, de asemenea, rolul activ al României în supravegherea spațiului cosmic. Discuțiile s-au extins asupra capacităților naționale de monitorizare a obiectelor cerești prin intermediul rețelei MOROI (Meteorites Orbits Reconstruction by Optical Imaging). Acest sistem îmbunătățește supravegherea meteorilor și bolizilor, utilizând tehnici avansate de învățare automată pentru a filtra și analiza evenimentele cerești.

Prin această prezentare interactivă, Institutul Astronomic a inspirat tinerii să privească dincolo de Pământ și să ia în considerare cariere în domeniul științei și tehnologiei. Institutul Astronomic rămâne dedicat promovării interesului public pentru educație prin știință și astronomie, și se asigură că următoarea generație va continua să exploreze misterele vaste ale Universului.

Publicat în 13 Feb, 2025

Progres științific în domeniul astronomiei și asimilare dinamică multidisciplinară în România

La data de 13 noiembrie 2024, la Filiala din Cluj-Napoca a Academiei Române, a avut loc o masă rotundă dedicată dinamicii multidisciplinare corelată progreselor din domeniul astronomiei. Evenimentul a oferit un prilej de reflecție asupra evoluțiilor contemporane din acest domeniu, comparabile cu marile descoperiri geografice din secolele XV-XVI.

La această consfătuire au fost puse în dezbatere aspecte legate de integrarea în sistemul de învățământ românesc a noilor descoperiri științifice, dezvoltarea infrastructurii de cercetare din România și a resursei umane specializate în domeniul astronomiei. Discuțiile au fost axate pe întrebări-cheie legate de capacitatea instituțiilor românești de cercetare și învățământ de a se adapta acestui val uriaș de informații și schimbărilor pe care le implică. Printre întrebările la care s-a căutat un răspuns s-au aflat următoarele:

- Cum fac față instituțiile de cercetare și învățământ românești acestui flux uriaș de informații, precum și schimbărilor de paradigmă care se vor produce?

- Care este capacitatea de introducere a Noului în programele de învățământ?

- Care este capacitatea de compatibilizare a infrastructurii de cercetare românești cu cea mondială?

- Cât de departe suntem de realizarea unei mase critice de cercetători în astronomie pentru a face față provocărilor timpului nostru?

La eveniment au participat astronomi de la Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca și Observatorul Astronomic din București - ambele din cadrul Institutului Astronomic al Academiei Române, alături de specialiști din domenii conexe precum matematică, fizică, filosofie, informatică și din alte arii culturale.

Publicat în 15 Nov, 2024

Neorocks - rezultate finale

NEOROCKS înseamnă Obiecte din Apropierea Pământului, Observații Rapide, Caracterizare și Răspunsuri Cheie.

NEOROCKS a reunit expertiza în efectuarea observațiilor astronomice ale micilor corpuri cerești și modelarea acestora pentru a determina proprietățile lor dinamice și fizice, cu abordarea pragmatică a apărării planetare, care urmărește să furnizeze bucle operaționale și sisteme de informare pentru protejarea cetățenilor și a infrastructurilor terestre împotriva unor posibile amenințări. Timp de peste trei ani, consorțiul european a colectat observații astronomice și a modelat dinamic și fizic suprafețele și proprietățile interne ale obiectelor din apropierea Pământului (NEO).

Unul dintre obiectivele NEOROCKS este caracterizarea cât mai multor asteroizi potențial periculoși (PHAs) în ceea ce privește culorile lor. NEO-urile au diametre mici și pot fi observate cu telescoape terestre în timpul întâlnirilor apropiate cu Pământul. Geometriile lor favorabile, uneori pentru perioade de doar câteva ore sau zile, trebuie exploatate pentru a efectua cât mai multe observații, astfel încât să se poată determina parametrii care vor ajuta în final la constrângerea masei, formei, compoziției suprafeței, rugozității suprafeței și structurii interne ale acestora.

Rezultatele finale ale bazei de date NEOROCKS privind culorile sunt compuse din 170 de obiecte care au fost observate timp de peste 63 de nopți între 2020 și 2023. Majoritatea acestor observații au fost realizate la Observatorul de la Haute Provence din Franța. Câteva observații au fost efectuate la Observatorul Pic du Midi (tot în Franța). Studiul a fost realizat utilizând patru filtre fotometrice broadband: B, V, R și I. Eșantionul conține, de asemenea, valori ale culorilor asteroidului (99942) Apophis, care va trece pe lângă Pământ pe 13 aprilie 2029.

Statisticile tipurilor taxonomice indică în mod clar un procent ridicat de asteroizi stâncoși bogați în silicați (taxon S-complex). Pentru obiectele cu diametre mai mici de 500 m, aproximativ 59% dintre ele sunt asteroizi de tip S. Acest procent mare se datorează în principal unui bias indus de reflectivitatea suprafeței obiectelor (asteroizii de tip S sunt mai reflectivi decât cei de tip C).

Caracterul haotic al obiectelor din baza de date NEOROCKS a fost determinat folosind timpul Lyapunov al fiecărui obiect. Statisticile arată că timpul mediu Lyapunov nu depășește 100 de ani.

Mai multe obiecte din baza de date NEOROCKS au orbite similare cu cele ale meteoroizilor asociați cu ploi de meteori. Printre acestea, asteroidul 2011 OL51 a fost validat de două metrici utilizate pentru această investigație și ar putea fi unul dintre corpurile părinte ale ploii de meteori OCC.

Pentru mai multe informații despre acest subiect, urmați linkul de mai jos:
Birlan M., Barucci, M.A.,…, Sonka A.,…, Nedelcu A., …, Anghel S., et al - NEOROCKS color survey: Final results, Astronomy & Astrophysics, Volume 689, id.A334, 2024, https://www.aanda.org/articles/aa/pdf/2024/09/aa50495-24.pdf

Publicat în 01 Nov, 2024

Despre reducerea dezastrelor naturale, la Muzeul Tehnic

Institutul Astronomic al Academiei Române, în parteneriat Primăria Municipiului București, Direcția de Mediu - Serviciul Ecologie Urbană, a participat în data de 15 octombrie 2024 în incinta Muzeului Național Tehnic „Dimitrie Leonida", la proiectul „CLADES NON TIMEO" prilejuit de „Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale".

Cu ocazia acestei participări, Institutul Astronomic a activat mai multe componente educaționale. Astfel, fundalul standului Institutului a fost reprezentat vizual și informațional de mai multe roll-upuri tematice color. Acestea au fost integrate în prezentarea corpurilor cerești ce pot avea un anumit grad de periculozitate pentru Terra, prin probabilitatea evaluată matematic pentru multe dintre ele, de a lovi planeta noastră. De la standul Institutului nu a lipsit nici de această dată o amplă zonă de modelare-machetare reprezentată de printuri 3D la scară redusă, ale unor asteroizi și planete pitice din Sistemul Solar, dar și de machetele unor vehicule cosmice, asemănătoare celor care asolizează pe asteroizi. Alături de modelele 3D, fragmente reale de meteorit vechi de miliarde de ani, ce au fost descoperite în Africa, au putut fi studiate de participanții la eveniment.

Transferul tehnologic de la industria aero-spațială la aparatele și produsele uzuale ale vieții noastre cotidiene a fost de asemenea inclus în discuții, prin prezentarea altor machete, iar problematizarea dinamicii din aceste domenii a fost explicată vizitatorilor prin exemple concrete, în special publicului de vârstă școlară.

Spectaculoasa machetă a telescopului spațial Hubble a reprezentat un punct focal de atracție a privirilor la standul Institutului Astronomic.

O multitudine de luminițe colorate ale modelelor noastre, exclamații de uimire, nenumărate întrebări și multe chipuri zâmbitoare, au caracterizat desfășurarea acestui eveniment.

Publicat în 17 Oct, 2024

Monitorizarea din România a lansării misiunii spațiale Hera

Sonda spațială Hera, dezvoltată de Agenția Spațială Europeană, a fost lansată de la Cape Canveral pe 7 octombrie 2024, ora 17:52 (ora României). Misunea are ca scop studierea asteroidului (65803)Didymos și a satelitului său Dimorphos, care a fost lovit intenționat cu un proiectil pe 22 septembrie 2022.

Misiunea Hera face parte din programul de apărare planetară al ESA și colaborează cu misiunea DART (Double Asteroid Redirection Test) a NASA, care a realizat impactul inițial. Prin combinarea datelor de la ambele misiuni, oamenii de știință își propun să perfecționeze modelele privind dinamica asteroizilor și să evalueze eficiența impactorilor cinetici ca metodă de deviere a asteroizilor. Această colaborare reprezintă un moment de referință în eforturile internaționale da a înțelege mai bine cum poate devia omenirea un asteroid periculos pentru civilizația umană.

La numai 8 ore după lansare, de la Institutul Astronomic al Academiei Române, Observatorul din Berthelot, a fost observat etajul de rachetă Falcon 9 care a lansat sonda spațială, pe când se afla la 145.000 km de Pământ. Obiectul se mișcă repede și variază în strălucire pentru că se rotește necontrolat. Sonda spațială Hera se află și ea în imagini dar este prea mică și nu a fost detectată cu telescopul nostru.

Publicat în 08 Oct, 2024

Echinoctiul de Toamna 2024

Momentul echinocțiului de toamnă în emisfera nordică este acela al momentului de timp la care longitudinea geocentrică aparentă a centrului Soarelui este egală cu 180 de grade.

Mult mai comun, în mass-media și în societate, momentul echinocțiului de toamnă este asociat cu ziua din luna septembrie în care lungimea zilei și a nopții sunt egale.

În anul 2024, echinocțiul de toamnă se va produce duminică 22 septembrie la ora 12h43min40,82sec Timp Universal Coordonat (UTC), adică la ora 15h43min40,82sec în Timp Legal al României (UTC+3h, deoarece suntem încă la ora de vara).

La acest moment, în 2024, latitudinea geocentrică a centrului Soarelui are valoarea de − 0,56″, iar ascensia dreapta are valoarea de 12h00min0,015sec iar declinația sa este de − 0,52″. După cum se poate constata din valorile latitudinii geocentrice și ale ascensiei drepte, ele sunt apropiate de zero și respectiv 12h. De aceea se mai spune ca Soarele se află în direcție opusă direcției punctului vernal în timpul echinocțiului de toamna. Aceasta ultima afirmație este parțial exactă și poate fi acceptată deoarece diametrul aparent al Soarelui este de ordinul a 30 de minute de arc.

Echinocțiul de toamna pentru tarile din emisfera de nord a Pământului corespunde cu echinocțiul de primăvară din emisfera de sud.

Calendarul utilizat în România este calendarul gregorian. Calendarul gregorian a fost conceput și adoptat în 1582 pentru a se evita deriva datelor pentru schimbarea anotimpurilor. Astfel, conform calendarului gregorian, datele pentru echinocțiul de toamnă vor fi mereu în perioada 21-24 septembrie. Echinocțiul de toamnă se va petrece în majoritatea anilor în 22 sau 23 septembrie. Datele în care acesta se produce în 21 septembrie sau în 24 septembrie sunt mai puțin frecvente. Astfel, în 2092 echinocțiul de toamnă va avea loc  la 21 septembrie, pentru prima data la aceasta data de la crearea calendarului gregorian.

În anul 1803 echinocțiul de toamna a avut loc la 24 septembrie, pentru prima data de la crearea calendarului gregorian.

Publicat în 21 Sep, 2024

Participarea Institutului Astronomic la evenimentul Splendor Hortus 2024

În data de 8 august 2024, Institutul Astronomic al Academiei Române a participat la evenimentul cultural „Splendor Hortus” organizat în Parcul Cișmigiu de Primăria Municipiului București, prin Direcția de Mediu, Serviciul de Ecologie Urbană. La acest eveniment, echipa IAAR și-a propus popularizarea ofertei culturale a Institutului Astronomic și în general, educația prin știință și astronomie.

Publicul participant a avut astfel ocazia de a privi Soarele prin filtre profesionale montate pe telescoape. Splendoarea observării directe a stelei de lângă noi a impresionat vizitatorii de toate vârstele prezenți la standul IAAR, prilej de a răspunde numeroaselor întrebări ale acestora.

Prin componenta de machetare pe care am integrat-o acestui eveniment - un mini-planetariu cu sistemul de mecanică cerească Soare-Pământ-Lună dar și o stație orbitală, am putut activa metodele învățării prin descoperire și modelare, în demersul nostru de a comunica eficient informația tehnico-științifică, în special către publicul de vârstă școlară.

De această dată, prin puternica lupă binoculară a IAAR publicul a privit un fragment al meteoritului condritic Gao Guenie, ce a fost descoperit în anul 1960 în Africa de Vest (Burkina Faso). Fascinația observării directe a unui corp de origine extraterestră, vechi de miliarde de ani, și tentația irezistibilă a zeci de mânuțe curioase de a-l studia folosind simțul tactil și de „a regla” lupa binoculară, i-a încântat pe profesioniștii de mâine ai laboratoarelor și firmelor României.

Publicat în 12 Aug, 2024

Moon Day 2024 la Institutul Astronomic. Dr. Ruxandra Toma ne vorbește despre Lună

Dr. Ruxandra Toma a ales astronomia din pasiunea sa pentru stele, apărută încă din copilărie, și pentru a înțelege în fiecare zi mai mult, legitățile care descriu complexitatea splendidă a Universului. O profesionistă a cercetării științifice în domeniul astronomiei și astrofizicii, Ruxandra a câștigat o bursă de studii și a obținut apoi titlul doctoral la Universitatea Queen's din Belfast (Irlanda de Nord, UK). A revenit în România pentru a pune umărul la efortul cercetării științifice românești în cadrul acestei „științe a științelor”, astronomia, cu agilitatea minții sale și puterea de muncă. Expertiza pe care a dobândit-o în stele variabile și în cercetările de astrofizică de tip time domain a adus o valoare în plus dinamicului nucleu de cercetare științifică al Institutului Astronomic al Academiei Române.

Cu ocazia celebrării Aselenizării, a primilor pași ai omului pe Lună (20 iulie 1969), Dr. Toma ne povestește într-o scurtă prezentare video adresată publicului general, lucruri mai cunoscute și mai puțin cunoscute despre vecinul nostru cosmic cel mai apropiat.

Descărcați înregistrarea de aici

Publicat în 19 Jul, 2024

First light from the new Berthelot Solar Observatory

Am obținut imagini solare pe disc integral ale fotosferei (WL), liniei Calcium II K (Ca II K) și cromosferei (HA), pentru prima dată de la distanță, controlând instrumentele de la București. Activitatea solară este aproape de maximul celui de-al 25-lea ciclu și putem vedea multe regiuni active cu multe pete solare, plaje, filamente și alte detalii interesante ale fotosferei și cromosferei solare. Folosim trei refractoare Vixen SD102 pe o montură ASA DDM85, o prismă Baader Herschel pentru WL, un filtru de linie de calciu și un filtru alfa DayStar Quantum PE H. Sunt necesare lucrări suplimentare pentru a regla toate echipamentele, dezvoltând o procedură pentru lucrul la distanță și procesarea imaginilor.

Publicat în 19 Jul, 2024

Asteroid Day 2024 - Ziua Porților Deschise la Institutul Astronomic al Academiei Române

Pe 20 iunie 2024, cu ocazia evenimentului „Asteroid Day - Ziua Porților Deschise”, un public numeros a putut vizita incinta Observatorului Astronomic din București, din cadrul Institutului Astronomic al Academiei Române.

Ca în fiecare an, Institutul Astronomic a oferit publicului larg pasionat de astronomie și știință posibilitatea de a participa la un circuit de vizitare care a inclus: Sala Meridian, Cupola Ecuatorială, Holul Planetariu, Sala Planetariu și parcul științific al Institutului.

În Sala Meridian, prezentările au fost ținute de Octavian Bădescu și Sorin Marin și au sintetizat principalele direcții de cercetare științifică din domeniile astronomiei și astrofizicii, în corelație cu funcționalitățile specifice ale instrumentelor științifice expuse în sală și rolul lor în istoria astronomiei din Patria noastră.

Grupurile de persoane de toate vârstele au intrat apoi în Cupola Ecuatorială, unde prezentările cu suport PowerPoint făcute de Dan Pricopi și Ruxandra Toma au ilustrat activitatea științifică de astrofotografiere realizată de astronomii români de la București, cu luneta astrograf Prin-Merz, timp de aproape 100 de ani.

Aflat între cele două foste săli de cercetare științifică, Holul Principal al Pavilionului Principal a găzduit o spectaculoasă expoziția astrofoto a Societății Astronomice Române de Meteori (SARM), coordonată de neobositul Valentin Grigore.

În continuarea acestei expoziții, Holul Planetariu a găzduit amplul proiect de machetare a unor vehicule spațiale realizat de Cristian Lazăr. În aceeași incintă, Adrian Popescu a utilizat suportul multimedia al terminalelor touch screen de mari dimensiuni și ochelarii 3D pentru a prezenta unele dintre caracteristicile fizico-dinamice ale Soarelui, steaua de lângă noi.

Pe durata întregului eveniment, în Sala Planetariu au ținut prezentări de popularizare a astronomiei: Ruxandra Toma, Cristian Omăt, Simon Anghel, Adrian Șonka, Diana Constantin și Valentin Grigore.

Circuitul de vizitare a continuat apoi în parcul științific al Institutului Astronomic, unde Octavian Blagoi și Liliana Dumitru au oferit o multitudine de explicații și au îndrumat publicul pentru a privi Soarele prin lunete și telescoape dotate cu filtre profesionale. De asemenea, inimoasa echipă de voluntari ai Space Club din cadrul Ministerului Apărării Naționale, coordonată de Andra Stoica, împreună cu Georgian Tudor, Diana Chiriță și Adrian Neaga au organizat workshopuri tematice cu profil de astronomie.

Publicat în 03 Jul, 2024

Asteroid Day 2024 - Ziua Porților Deschise la Institutul Astronomic al Academiei Române

Institutul Astronomic al Academiei Române vă invită la:

ASTEROID DAY - ZIUA PORȚILOR DESCHISE, 20 IUNIE 2024

Adresa: Strada Cuțitul de Argint nr. 5, Sector 4, București

Evenimentul se va desfășura între orele: 10.00 - 18.00

Accesul publicului se va face gratuit și doar pe bază de programare la adresa de email: astro@astro.ro, prin comunicarea numelui și prenumelui persoanelor care vor participa și prin alocarea de către organizator pentru fiecare vizitator, în limita locurilor disponibile, a unui interval orar de vizitare a Institutului Astronomic.

Activități:

- Prezentări din domeniul astronomiei - Vizitarea spațiilor muzeale ale Institutului Astronomic - Workshopuri tematice - Observații astronomice

Publicat în 19 Jun, 2024

Institutul Astronomic - Vector național de promovare a astronomiei și educației prin știință

Institutul Astronomic al Academiei Române a participat în ultimele luni la activitățile educaționale naționale „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, iar în zilele de 17-18 mai, la ediția din acest an a târgului de știință și tehnologii spațiale Astrofest.

În spațiile culturale din București ale Institutului Astronomic - Sala Meridian, Cupola Ecuatorială, Holul Pavilionului Principal, Holul Planetariu și Cupola Soare, precum și în rondul din proximitatea Vilei Bosianu, peste 1500 de copii și adulți au avut posibilitatea de a interacționa cu moștenirea culturală a astronomiei românești, dar și cu istoria locului, care și-a adus o contribuție importantă la istoria națională.

La Astrofest 2024, standul Institutului s-a bucurat de o mare popularitate fiind vizitat de mii de participanți. În acest an, tema prevalentă a standului au fost asteroizii - corpuri cerești studiate de nucleul dedicat de cercetători ai Institutului Astronomic al Academiei Române. Standul a expus 4 fragmente de meteorit de aprox 4-5 kg. fiecare, recuperați din nord-vestul Africii. Prin lupă binoculară, s-a studiat de către cei mari și mici, misteriosul fragment de meteorit North West Africa 869, precum și o secțiune de material meteoritic cu un mozaic de metale topite, oxizi și spectaculoase structuri cristaline, prilej de a prezenta fenomene și legități ale acestui domeniu distinct al astronomiei.

Oferta de tipărituri de popularizare și machetarea prezentată publicului au întregit experiența cunoașterii la standul Institutului Astronomic.

În partea a doua a zilei de sâmbătă, 18 mai, când cerul s-a eliberat de nori, în fața standului Institutului Astronomic al Academiei Române de la Astrofest 2024, publicul a putut observa Soarele prin lunetă dotată cu filtru profesional iar mai pe seară, Luna.

Despre explorarea spațiului cosmic, cu cei mai tineri viitori astronauți din România, la standul Institutului Astronomic al Academiei Române (Astrofest 2024)

Publicat în 22 May, 2024

Trecerea la ora de vară în România

Pe 31 martie 2024, România trece la ora de vară iar ceasurile vor fi date înainte cu o oră, ceea ce înseamnă că ora României va fi cu 3 ore în avans față de Timpul Universal (GMT). Astfel, ora 3:00 devine ora 4:00, o schimbare care survine după trecerea la ora de iarnă de toamna trecută.

După echinocțiul de primăvară, ce a avut loc pe 20 martie 2024, când ziua este egală cu noaptea, ziua devine acum din ce în ce mai lungă iar noaptea mai scurtă. Prin adoptarea sistemului de oră de iarnă - oră de vară, programul de activitate al oamenilor poate beneficia mai mult timp de lumina naturală - un element important de natură să faciliteze activitățile socio-economice. Astfel, se realizează o importantă economie de curent electric necesar iluminatului artificial și, implicit, o poluare mai redusă pentru a-l produce; unele activități economice precum comerțul și serviciile se desfășoară mai eficient ca urmare a luminii naturale; incidentele rutiere sunt mai puține; se constată valori mai scăzute ale ratei infracționalității.

În ultimii ani, la nivelul autorităților Uniunii Europene a existat o dezbatere privind renunțarea la sistemul de oră de iarnă și oră de vară, dar până la momentul actual, Parlamentul României a respins această inițiativă.

Publicat în 27 Mar, 2024

Emisii radio tip III și II observate de e-CALLISTO ROMANIA

Ieri a avut loc cea de-a doua ca mărime erupție solară clasa X3.3 din ciclul actual, ce a atins maximul la ora 13.14 UTC în AR13575, care deja a trecut de limbul vestic al Soarelui, așadar ar putea să fi fost chiar mai mare. Ejecția de masă coronală nu a fost îndreptată spre Pământ dar, totuși, a avut ca efecte o furtună de radiație S2, blackout radio în unde scurte în zonele polare cât și efecte minore asupra electronicii sateliților.

De asemenea, în urma erupției s-au produs emisii radio de tip III și de tip II recepționate și de stația e-CALLISTO București (imaginea atașată, prelucrată cu Java Viewer și Gimp). Este una dintre cele mai spectaculoase spectrograme obținută cu antena IAAR și în condiții de perturbații radio însemnate produse de stații terestre și sursele de zgomot radio din clădire.

Info: Octavian Blagoi, Cercetător științific, AIRA (oblagoi@astro.ro)

Spectrogramă a emisiilor radio ale exploziei solare din data de 09.02.2024, așa cum au fost înregistrate din București, România (© AIRA, 2024)

Publicat în 19 Feb, 2024

Asteroidul 2024 BX1 a fost observat din România

Asteroidul 2024 BX1 a fost descoperit în noaptea de 20 ianuarie 2024, de Stația Piszkéstető din Ungaria, cu trei ore înainte de a intra în atmosfera Pământului.

A fost observat de la Observatorul București timp de o oră, până cu 25 de minute înainte de impact, folosind un telescop de 0,35 m.

Obiectul se mișca rapid pe măsură ce se apropia de planeta noastră și și-a crescut de peste șase ori luminozitatea. Ultima noastră observație a fost făcută când asteroidul se afla la 13.000 km distanță de suprafața Pământului.

Pe 21 ianuarie, la ora 00:33 GMT, asteroidul a intrat în atmosfera Pământului deasupra Germaniei și a produs o bulă de foc foarte luminoasă, care a fost observată de mai multe camere Allsky.

Link de descărcare:
Video MP4 cu asteroizul 2024 BX1 așa cum a fost observat de AIRA (Credit: Dr. Adrian Șonka)

Publicat în 26 Jan, 2024

La Multi Ani 2024

Institutul Astronomic al Academiei Române vă urează un An Nou 2024 fericit și prosper.

Cartonașul de felicitare a fost dedicat rețelei de camere Allsky din România, numită MOROI.

În perioada 2022-2023, rețeaua și-a continuat activitatea, înregistrând sute de stele căzătoare (meteori).

Echipa AIRA implicată în activitățile legate de MOROI continuă densificarea rețelei; astfel, în prezent sunt 19 camere care funcționează continuu, înregistrând evenimente.

În perioada 2022-2023, rețeaua a finalizat procesul de fuziune a datelor cu rețeaua mare numită FRIPON.

În perioada 2022-2023, a fost susținută o teză de doctorat, iar un post-doctorand a fost activ pe teme specifice.

Publicat în 31 Dec, 2023

Jurnalul Astronomic Român Clasificat de Clarivate Analytics

Jurnalul Astronomic Român este revista științifică dedicată astronomiei din România și este publicată de Editura Academiei Române. Această revistă este editată sub patronajul Comitetului Național al Astronomilor din România (C.N.R.A.).

Primul număr al Jurnalului Astronomic Român a apărut în 1991; revista a devenit accesibilă gratuit începând cu 2011. Toate articolele sunt disponibile liber pe portalul web. În 2015, Jurnalul Astronomic Român a fost inclus în baza de date Clarivate Analytics (fostul Thomson ISI) în categoria Jurnale Emergente.

Jurnalul Astronomic Român a fost evaluat din 2015. În decembrie 2023, Clarivate Analytics a acordat pentru prima dată clasificarea pentru revista noastră. Astfel, Jurnalul Astronomic Român se află acum în quartilul Q4. Acesta primește un Factor de Impact al Revistei (JIF) de 0,3 ca medie pentru ultimii cinci ani, în timp ce în 2022 JIF-ul a fost de 0,6.

Aceasta este o realizare importantă pentru revista noastră, care subliniază calitatea articolelor și eforturile Consiliului Editorial și ale Comitetului Științific al acestei reviste.

Felicitări!

Mai multe informații despre Jurnalul Astronomic Român pot fi găsite pe portalul web.

Publicat în 26 Dec, 2023

Astronomia își dezvăluie tainele pentru copiii cu dizabilități de vedere

Pe 4 decembrie 2023, la sediul Institutului Astronomic al Academiei Române din București, a avut loc o activitate educațională dedicată copiilor cu dizabilități de vedere. Evenimentul a fost organizat de Institutul Astronomic alături de clubul de astronomie „Space Club” al Agenției Spațiale și de Radiocomunicații a Armatei Române, și a beneficiat de susținerea cadrelor militare și a logisticii lor. La eveniment a luat parte ca invitat special, Maior Emily Trop, din partea Ambasadei Statelor Unite ale Americii.

„Emoție” și „bucurie”, sunt cuvintele care pot descrie cel mai bine întâlnirea cu astronomia a copiilor cu dizabilități de vedere, prin intermediul paginilor 2D termoformate, a numeroaselor print-uri 3D de mini-bolte cerești și constelații dispuse în relief pe aceste modele, și a planetariilor mecanice miniaturale ce au oferit suport tactil. În plus, pe durata evenimentului, planetele Sistemului nostru Solar s-au aliniat „miraculos” pe o sfoară purtată prin spațiul educațional al Institutului Astronomic al Academiei Române și studiată centimetru cu centimetru de mânuțele curioase ale celor mici. Print-urile 3D reduse la scară ale unor asteroizi, rezultat al accesării scanărilor 3D exacte ale acestor corpuri cerești, au îmbogățit instrumentarul educațional al activității. Primiți cu multă căldură de extraordinar de sufletiștii coordonatori ai evenimentului - Dipl. Ing. Andra Stoica, Diana Chiriță și Col. Georgian Tudor, zecile de participanți au avut șansa de a intra, pe rând, în interiorul planetariului pentru nevăzători aflat în cadrul spațiiilor educaționale ale Institutului Astronomic – o semi-sferă cu dispunere tactilă corespunzătoare in interior a reprezentării unora dintre principalele constelații.

De-a lungul întregului eveniment, personalul Armatei Române din componența „Space Club” – Slt. Bogdan Daniliuc, Maistru militar Alexandra Bogoiu, Sg. Sergiu Zîrnovean și Asp. Cătălina Pop, precum și inimoșii voluntari Corina și Suzana Păcală, Adrian Neaga, Cosmin Șulea și Petrișor Munteanu, au oferit oră de oră, o multitudine de informații primite cu interes de cei mici.

Echipa de pedagogi din cadrul evenimentului a fost întărită de reprezentantul Institutului Astronomic al Academiei Române, Sorin Marin.

Mesajul și, totodată, promisiunea organizatorilor acestui eveniment este că, ne vom dedica munca și energia, pentru ca în Patria noastră Mamă, România, oricine să poată atinge stelele.

Publicat în 08 Dec, 2023

Ocultația Venus-Lună observată de Institutul Astronomic al Academiei Române

În data de 9 noiembrie 2023, ora 12:18 (ora României), a avut loc o ocultație a planetei Venus de către Lună. Fenomenul a avut câteva particularități:

1. A avut loc în timpul zilei, astfel încât conditiile de observare / fotografiere nu au fost cele mai bune. Datorită luminii diurne, contrastul Lunii, aflată în ultimul pătrar pe cerul zilei, a fost destul de scăzut.

2. Luminozitatea planetei Venus a fost mai intensă decât cea a Lunii, ceea ce a facut ca Venus să fie extrem de strălucitor în camera astrofoto comparativ cu suprafața alăturată a Lunii. A fost nevoie ca timpul de expunere al camerei să fie redus la 0.003 secunde ca să se poată obține o imagine a planetei Venus care să nu fie super-saturată, și Luna să fie, totuși, vizibilă în filmare.

3. Din locul din care s-au efectuat observațiile (Cupola Solară a Observatorului București al Institutului Astronomic al Academiei Române), s-au observat cu relativă ușurința intrarea discului planetei Venus în spatele Lunii, însă ieșirea din spatele Lunii nu a mai fost observată întrucât Luna a coborât destul de mult și s-a „ascuns” după ramurile unor copaci din parc.

Observațiile au fost făcute folosind luneta Zeiss de 120 mm F/15, camera ATIK 460 MM, softul de achiziție și preprocesare - MaximDL.

Expunerile au avut 0.003 secunde, iar pentru calibrare am folosit bias și flat făcut pe fondul cerului. Distanta între expuneri a fost de circa 17 secunde la începutul filmului și de 7 secunde către sfârșit, când s-a încercat prinderea ingress-ului cât mai în detaliu.

Link-uri download:
Fișier .gif cu ocultația Venus-Lună, exp. 0.003 s. (© AIRA, 2023)

Imagine de înaltă rezoluție cu ocultația Venus-Lună (© AIRA, 2023)

Publicat în 13 Nov, 2023

„Școala Altfel” și „Noaptea Cercetătorilor 2023”

Începerea noului an de învățământ i-a readus pe energicii vizitatori de vârstă școlară în incinta parcului științific din București al Institutului Astronomic al Academiei Române. Tururile cu ghidaj de specialitate prin sălile-muzeu ale Institutului și pe sub umbra cupolelor astronomiei românești, s-au bucurat de o apreciere generală din partea micilor noștri vizitatori și a personalului didactic însoțitor, ca urmare a ineditului și spectaculozității patrimoniului nostru cultural. Atât fostele săli de cercetare științifică, azi încremenite în timp pentru a asigura memoria posterității ca spații culturale naționale, cât și ariile active științific din prezent ale Institutului, au reprezentat un spațiu educațional non-formal și multi-disciplinar ideal, și scena a numeroase întrebări, răspunsuri, revelații, exclamații, înșiruite într-un adevărat perpetuum mobile.

În continuarea activităților educaționale și de promovare a ofertei sale culturale, Institutul Astronomic a fost prezent cu un stand propriu la evenimentul „Noaptea Cercetătorilor”, în zilele de 29-30 septembrie a.c. Cu această ocazie, Institutul a adus la stand două lunete și un telescop, care au permis publicului observarea Soarelui prin filtru profesional, cu evidențierea unor detalii de pe suprafața sa, iar după căderea serii, Luna și planetele Saturn și Jupiter. Printr-o puternică lupă binoculară, vizitatorii standului nostru au putut studia îndeaproape fragmente din meteoriți recuperați de pe trei continente - Europa, Africa și America de Sud. La această ediție a „Nopții Cercetătorilor”, am prezentat la standul Institutului Astronomic și o expoziție de machete din domeniul aero-spațial și civil, prilej pentru a ilustra și problematiza pentru sute de vizitatori, transferul de tehnologii de vârf din domeniul explorării spațiului către viața cotidiană a publicului larg.

Publicat în 09 Oct, 2023

Bolid observat în sudul României

Marți,11 iulie 2023, la ora 21h49m54s, în crepuscul, persoanele din sudul României au putut fi martorii căderii unui bolid. Acesta a fost urmat de un zgomot puternic (bang sonic), specific oricărui obiect care are viteza supersonică. Obiectul, cu o strălucire mai mare decât celei a unei Lune pline, s-a consumat in atmosferă, iar fenomenul luminos a prezentat o creștere bruscă a luminozității, asociate de regulă cu o explozie ca urmare a dezintegrării acestuia la frecarea în atmosferă.

Rețeaua de monitorizare a cerului de pe teritoriul României numită MOROI, are ca principal obiectiv detectarea meteoroizilor care intră în atmosferă producând un fenomen luminos, numit meteor. Aceasta este gestionată de o echipă de cercetători din Institutul Astronomic al Academiei Române.

Camera allsky din Obarșia Nouă, din județul Olt, aparținând rețelei MOROI, este cea care a înregistrat cel mai bine evenimentul. Meteorul s-a observat în crepuscul și a avut o durată de aproximativ 5 secunde. Fragmentările din timpul observării meteorului au dus la saturarea camerei, iar estimarea preliminară a luminozității (magnitudine aproximativă -16) depășește semnificativ strălucirea maximă a unei nopți cu lună plină, încadrându-se la categoria de bolid.

Imaginile înregistrate de camerele allsky din rețeaua MOROI (integrate în rețeaua europeană FRIPON) împreună cu înregistrările auxiliare vor permite calculul traiectoriei obiectului, altitudinea la care acesta s-a stins, probabilitatea ca acest obiect să producă fragmente care să ajungă la sol (meteoriți) precum și locul unde aceste fragmente au putut să cadă.

Link:Imaginile compuse ale camerelor MOROI din Săhăteni, jud. Buzău și Obarșia Nouă, jud. Olt, care au înregistrat evenimentul.

Publicat în 13 Jul, 2023

Educație prin știință la Institutul Astronomic al Academiei Române

În primăvara și vara acestui an, Institutul Astronomic al Academiei Române a participat la activitățile educaționale de nivel național „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, iar în continuarea acestora, la data de 30.06.2023, a fost organizată o nouă ediție a evenimentului cultural „Asteroid Day - Ziua Porților Deschise”.

Miile de vizitatori de toate vârstele care ne-au trecut pragul cu această ocazie, au avut posibilitatea de a vedea interiorul fostelor spații de cercetare științifică ale IAAR - Sala Meridian și Cupola Ecuatorială, unde, în prezent, se află în conservare de tip muzeal, echipamente științifice emblematice ale astronomiei românești, unele vechi de peste 100 de ani - de la instrumentar optic pentru observații directe, fotografice până la tehnică de calcul și etaloane de înregistrare și păstrare a informației de timp.

Participanții au putut vizita la exterior restul parcului științific al IAAR format din clădiri-instrument și cultural-administrative precum Cupola Soare, Clădirea Telescop, Casa Soare și Vila Bosianu. În zilele în care au fost condiții meteo favorabile, publicul a putut observa Soarele prin echipamente științifice specializate, dotate cu diferite tipuri de filtre profesionale. Expertiza umană în domeniul cercetării științifice și popularizării astronomiei, a fost dublată de harnicul rover educațional V.A.S.I.L.E., construit la Institutul Astronomic, care a explorat împreună cu mulțimea micilor astronomi amatori, Holul Sălii Planetariu.

Voluntarii pasionați ai colectivului Astroclub Junior, din partea Astroclubului București, s-au aflat și de această dată alături de echipa educațională a Institutului Astronomic.

În cadrul acestor evenimente, infrastructura audio-video a Institutului Astronomic a funcționat fără oprire în cadrul prezentărilor din Sala Planetariu, Holul Planetariu și Cupola Ecuatorială, prin proiecții simultane 2D, vizualizări 3D, alături de componentele de modelare, machetare și modelism.

Publicat în 04 Jul, 2023

30 iunie 2023, Asteroid Day - Ziua Porților Deschise la Institutul Astronomic al Academiei Române

În data de 30 iunie 2023, Institutul Astronomic al Academiei Române, Observatorul Astronomic din București, va organiza Ziua Porților Deschise, cu ocazia celebrării evenimentului mondial Asteroid Day.

Localizat în imediata vecinătate a Parcului Carol I din București, pe str. Cuțitul de Argint, nr. 5, în Sectorul 4, Institutul Astronomic va organiza acest eveniment în intervalul orar 10.00-18.00. Accesul publicului este gratuit și se va face doar pe bază de programare la adresa de email astro@astro.ro, în intervalele orare disponibile, până la atingerea numărului maxim de vizitatori ce pot fi primiți în parcul IAAR pentru acest eveniment.

Tururile ghidate vor cuprinde: vizitarea interiorului Cupolei Ecuatoriale, unde se află cea mai mare lunetă din țară - astrograful Prin-Merz, al Sălii Meridian, care găzduiește numeroase echipamente științifice spectaculoase și unice în România; prezentări și activități educaționale cu suport audio-video în Holul și Sala Planetariu; un tur al parcului Institutului Astronomic printre cupolele astronomiei românești și emblematica Vilă Bosianu, care a avut un rol important în istoria națională.

În rondul din fața Clădirii Soare, publicul vizitator va avea posibilitatea, în funcție de condițiile meteo, de a observa prin instrumente științifice echipate cu filtre corespunzătoare, steaua de lângă noi, Soarele.

La întâlnirea cu publicul vor veni astronomi profesioniști ai României, personalități românești ale științei din țara noastră și pe plan mondial, pedagogi și alți membrii ai echipei Institutului Astronomic. Ca de fiecare dată de Ziua Porților Deschise la Institutul Astronomic, pozele, videourile memorabile, nenumăratele întrebări și voia bună vor fi nelipsite. Vă așteptăm cu drag pentru a vă arăta și spune povestea de peste un secol și jumătate a astronomiei românești moderne, și a unuia dintre cele mai dinamice domenii de cercetare științifică ale Patriei noastre.

Publicat în 19 Jun, 2023

Asteroidul CX1 s-a dezagregat în atmosfera Terrei

În dimineața zilei de 13 februarie 2023, asteroidul 2023 CX1 a intrat și s-a dezagregat în atmosfera Terrei, la 7 ore de la momentul descoperirii sale. Numele său anterior, provizoriu, a fost SAR2667.

Acest corp ceresc, cu diametrul de aproximativ un metru, a putut fi observat și din România, de la Observatorul Berthelot care aparține Institutului Astronomic al Academiei Române. Ultima vizualizare a acestuia din țara noastră s-a înregistrat cu 20 de minute înainte de impact.

În imaginea animată din dreapta, asteroidul apare ca un punct luminos de intensitate slabă, care se deplasează printre stele din partea de jos a imagini spre cea de sus.

Resturile sale au căzut pe teritoriul Franței și în Marea Mânecii.

Publicat în 24 May, 2023

Institutul Astronomic al Academiei Române a participat la Astrofest 2023

Sâmbătă, 23 mai 2023, Institutul Astronomic al Academiei Române (IAAR) a participat la o nouă ediție a evenimentului de popularizare a astronomiei și științei - Astrofest 2023, organizat în Parcul Crângași din București. Standul instituției noastre, deschis pe întreaga durată a evenimentului, a fost utilat cu diferite accesorii educaționale și cu rol de prezentare a activității proprii, și a atras un număr mare de vizitatori de toate vârstele.

Membrii echipei de popularizare a IAAR - Dr. Diana Ionescu, Octavian Blagoi, Dr. Simon Anghel, Dr. Dumitru Pricopi, Cristian Dănescu, Sorin Marin și Cristian Omăt au vorbit publicului despre direcțiile de cercetare științifică ale Institutului Astronomic, atât în cadrul astronomiei cât și din alte domenii conexe acesteia, despre diversele corpuri cerești ale Universului și tehnologiile utilizate pentru explorarea lor.

Pentru a ilustra în mod practic discuția despre asteroizi și meteoriți, vizitatorii standului IAAR au avut posibilitatea de a studia cu un echipament optic de tip lupă binoculară stereoscopică un fragment din meteoritul Sericho descoperit în anul 2016 în Kenya. De asemenea, experimentele de câmp magnetic și de ilustrare a mărimii planetei noastre și a altora din sistemul solar, relativ la dimensiunea Soarelui, au contribuit la înțelegerea fenomenelor cosmice și a varietății de corpuri cerești din Sistemul Solar.

În dreptul standului IAAR, lunetele pe care le-am pus la dispoziția publicului pentru observarea planetei Venus, au determinat formarea unor cozi de zeci de persoane ce au așteptat răbdătoare doar pentru a putea arunca o scurtă privire prin instrumente asupra acestei planete.

Pe scena Astrofest 2023, au vorbit din partea Institutului Astronomic al Academiei Române Dr. Mirel Bîrlan, Directorul IAAR, care a prezentat provocările desfășurării cercetării astronomice într-un oraș puternic poluat cu lumină, cum este Bucureștiul, și Sorin Marin, care a prezentat publicului o scurtă istorie a edificării patrimoniului științific în zona Dealului Filaret începând din veacul al XIX-le și până în zilele noastre.

Publicat în 22 May, 2023

Institutul Astronomic al Academiei Române - 115 ani de cercetare științifică în astronomie

Pe 1 aprilie 2023, Institutul Astronomic al Academiei Române (AIRA) sărbătorește 115 ani de eforturi științifice continue. Decretul guvernamental emis de Ministrul Instrucțiunii Publice și Afacerilor Religioase, Spiru Haret, pe 1 aprilie 1908, a înființat Observatorul Astronomic și Meteorologic din București—astăzi Institutul Astronomic al Academiei Române. La acea vreme, la începutul secolului XX, această nouă instituție științifică a marcat următoarea fază în dezvoltarea astronomiei românești, după perioada sa pionieristică. De atunci, din vremurile Regatului Vechi al României, avansarea cunoștințelor științifice și infrastructurii a continuat constant, atât în perioadele de prosperitate, cât și în timpul tulburărilor economice, politice și militare.

În interiorul clădirii principale a AIRA, un adevărat palat al astronomiei din România construit între 1908-1912, științificii români au adus și uneori chiar au proiectat o serie de mari instrumente astronomice, cum ar fi telescopul refractor Prin-Merz (1912) și Gautier-Prin (1926), instrumentul Zeiss pentru tranzit (1953), refractoarele solare Zeiss (1957-1958), telescopul Cassegrain (1964), pendulul fundamental de vacum Le Roy (1930) și Riefler (1956), sau ceasul masiv de cuart Rohde & Schwarz (1967), echipamente fotografice mari, precum camera AFU-75 (1970).

Întotdeauna în serviciul științific al țării noastre, astronomii români au calculat și raportat timp de decenii Ora Legală a României prin studiul rotației Pământului, ceasul nostru primordial.

Între 1908-2023, echipamentele de calcul și calculatoare utilizate de astronomii de aici au evoluat de la vechile mașini de calcul mecanice Odhner și Mercedes până la scripturi AI și algoritmi de reducere dezvoltați în cadrul AIRA, care rulează pe un supercomputer cu sute de nuclee și de dimensiunea unui birou de mărime medie.

În 1908, pe partea astronomică, Observatorul Astronomic și Meteorologic din București avea o sală Meridian de 16 metri pătrați, care găzduia un telescop refractor fabricat în Geneva în 1893 și încă un telescop refractor Bardou, lucrând împreună cu câteva ceasuri precise. Astăzi, AIRA dispune de o vastă infrastructură operată de oameni și roboți AI în domeniul astronomiei, care acoperă hectare de parcuri științifice și platforme de dezvoltare, compusă din telescoape operate direct sau de la distanță, cum sunt cele din Observatoarele Astronomice Berthelot, Cluj-Napoca, București și Timișoara, rețeaua MOROI de camere cu vedere panoramică pe tot teritoriul Patriei noastre, care nu „dorm” niciodată, hardware de investigare a stelelor, algoritmi și protocoale, începând cu Soarele nostru, pe diverse tipuri de radiație spectrală de la vizibil la radio și până la modelele matematice avansate. AIRA este în prezent integrată dinamic cu proiectele ESA și fluxurile de date ale misiunilor spațiale.

Astăzi, fostele facilități de cercetare științifică, precum Sala Meridian sau Cupola Ecuatorială, unde sunt conservate vechile instrumente, sunt vizitate anual de mii de copii și adulți. Ei aud și văd cu ochii uimiți povestea realizărilor României în domeniul astronomiei și a generațiilor de oameni de știință conduse de Nicolae Coculescu, Gheorghe Demetrescu, Ella Marcus, Călin Popovici, Constantin Drâmbă și alții. De asemenea, înțeleg că aceasta a fost o acțiune națională în domeniul astronomiei și dincolo de acesta, o poveste de luptă, dedicație, perseverență, eroism și umanitate a astronomilor români care au luptat atât în domeniul științific, cât și pe câmpurile de luptă militare sub drapelul României.

Publicat în 01 Apr, 2023

O explozie solară neașteptată a fost observată de la Institutul Astronomic al Academiei Române

În data de 13 martie 2023, în cadrul observațiilor solare specifice făcute la IAAR, am surprins un eveniment spectaculos - o rupere de filament urmată de o erupție de clasă C3.1.

Erupția respectivă nu este asociată nici unei regiuni active de pe suprafața solară și a fost poziționată la coordonatele Carrington N27E07.

Observații și prelucrări de date făcute de asistent cercetare Cristian Dănescu.

Publicat în 15 Mar, 2023

Telescoapele României observă cometa C/2022 E3 (ZTF)

Institutul Astronomic al Academiei Române (IAAR), Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca, realizează în această perioadă o campanie de astrofotografie, în contextul studierii cometei C/2022 E3 (ZTF), cunoscută și sub denumirea de „Cometa Verde”, datorită culorii luminii care îi învăluie nucleul. Studiul științific al acestui corp ceresc este coordonat de Dr. Vlad Turcu - Cercetător Științific I în cadrul IAAR, și utilizează senzorul AROAC T08, luneta Orion ShortTube80, camera CCD SBIG STT1603 și alte echipamente specifice.

Expunerile au fost de două secunde, iar intervalul între două cadre consecutive este de aproximativ 130.5 secunde.

Coordonatele centrului imaginii:

RA 2000 : 05h 03m 57.9s

DEC 2000: +42deg47arcmin28.7arcsec

Pixel size: 9.24arcsecx9.24 arcsec

FOV: 118.23 arcmin x 78.78 arcmin

Position angle: 351.33 deg from North

Publicat în 08 Feb, 2023

Punct solar uriaș

Activitatea solară a crescut semnificativ în ultima perioadă! Multe erupții solare, ejecții de masă coronală etc. au fost observate în ultimele săptămâni. Aceasta este o consecință a faptului că numărul regiunilor active a crescut.

O pată solară mai mare decât Pământul a fost observată pe Soare pe 19 ianuarie 2023. Este atât de mare încât poate fi vizibilă cu o pereche de ochelari de eclipsă!

Imaginea în lumină albă a fost realizată la Observatorul Solar din București al Institutului Astronomic al Academiei Române.

Publicat în 20 Jan, 2023

La Multi Ani 2023

Institutul Astronomic al Academiei Române vă urează un An Nou 2023 fericit și prosper.

Felicitarea a fost dedicată Soarelui, steaua noastră. Activitatea acestuia este monitorizată în diferite lungimi de undă, folosind instrumente și echipamente deținute de institutul nostru. Baza de date corespunzătoare conține imagini obținute de-a lungul mai multor decenii și utilizate în articole științifice.

Reacțiile nucleare din interiorul Soarelui, alcătuite în principal din atomi de hidrogen, produc energie și eliberează particule, precum nucleele de heliu și hidrogen. Particulele sunt eliberate în spațiu prin evenimente uriașe numite ejecții de masă coronală, uneori asociate cu erupții solare localizate/fulgere solare.

Particulele solare eliberate în spațiu sunt încărcate electric și călătoresc prin spațiu sub formă de vânt solar.

Vântul solar interacționează cu magnetosfera Pământului și poate avea un impact semnificativ asupra activităților spațiale ale sateliților artificiali. Activitățile umane de pe Pământ pot fi de asemenea influențate, astfel că este important să monitorizăm și să prezicem efectele activității solare asupra Pământului. Toate efectele activității solare asupra Pământului și zonei înconjurătoare sunt numite prognoze ale vremii spațiale.

Publicat în 28 Dec, 2022

Festivalul științei - ediția 2022, la Institutul Francez din România

Pe 22 noiembrie 2022, Institutul Astronomic al Academiei Române (IAAR) a fost invitat la o nouă ediție a evenimentului cultural Fête de Science, organizat de Institutul Francez din România. Organizatorii acestui eveniment ne-au alocat frumoasa sală Atrium a sediului lor din București, pentru a expune toate obiectele patrimoniale și echipamentele științifice aduse acolo de echipa Institutului nostru.

La începutul evenimentului, Excelența Sa, doamna Laurence Auer, Ambasadorul Franței în România, și dr. Mirel Bîrlan, Directorul Institutului Astronomic al Academiei Române, au susținut discursuri în fața publicului, referindu-se la cooperarea științifică franco-română în domeniul astronomie.

Liniile clasice ale Sălii Atrium, unde a avut loc evenimentul, au fost completate de unele dintre cele mai interesante valori patrimoniale ale României pe care le-am expus acolo, formând o mică expoziție de astronomie. Printre aceste minuni se număra vechiul telescop refractor Bardou, produs în Franța și folosit la București de astronomii români încă din 1893. De la primii pionieri ai astronomiei românești moderne, precum Constantin Căpităneanu, până la cei bine cunoscuți în zilele noastre, acest telescop a fost martorul multor mari personalități ale astronomiei românești, printre toți acești sori pe care i-a văzut în Univers. Și, într-adevăr, la Fête de Science 2022, dr. Mirel Bîrlan a fost cel care a oferit explicații publicului despre acest telescop emblematic al României și despre contextul său științific istoric. Aproape de acesta, în sala expozițională, dr. Alin Nedelcu a instalat o cameră MOROI/FRIPON all-sky într-un circuit închis, pe un ecran TV mare, și a oferit detalii științifice despre capabilitățile și integrarea acestor ochi electronici științifici, care nu dorm niciodată, și module software AI care monitorizează cerul României 24/24.

Dr. Diana Ionescu i-a introdus pe vizitatori în domeniul cercetării astronomice a fizicii Soarelui, folosind demonstrații teoretice și practice. Alți cercetători ai IAAR - Mădălina Trelia și Octavian Blagoi au angajat publicul în discuții despre cercetarea și studiul diverselor tipuri de obiecte din Univers, de la asteroizi la stele îndepărtate și nebuloase intergalactice. Replica la scară a telescopului Hubble construită de Octavian a fost foarte apreciată de toată lumea.

În fundal, mașinile de calcul mecanice, electromecanice și electronice incluse în expoziție au fost folosite de istoricul IAAR, Sorin Marin, pentru a povesti despre cerințele matematice ale cunoașterii, vitezei și preciziei îndeplinite de generațiile de astronomi români, precum și de mulți alții din întreaga lume.

Un invitat special la eveniment a fost dr. Magda Stavinschi, Cercetător Onorific și fost Director al IAAR. Echipa noastră a inclus și inginerul tehnic Nicolae Dociu, care a asistat la toate aspectele logistice realizate în cadrul acestui eveniment.

Publicat în 26 Nov, 2022

Eclipsa parțială de Soare observată de la Sediul Central al Academiei Române

Marți, 25 octombrie 2022, Institutul Astronomic a participat la organizarea unei sesiuni ghidate de observații astronomice ale eclipsei parțiale de Soare, vizibilă și din România. Evenimentul a avut loc la Sediul Central al Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, în intervalul orar 12-15, Timp Legal Român. Organizarea a fost asigurată de Academia Română, prin Institutul Astronomic al Academiei Române, în parteneriat cu Astroclubul București.

Observațiile au fost făcute cu instrumente astronomice dotate cu filtre solare – un telescop Newton-Dobson de 200 mm diametru și o lunetă de 80 mm, precum și cu ochelari speciali pentru eclipsă. Orientarea vizitatorilor s-a realizat de către personalul științific al Institutului Astronomic al Academiei Române, în colaborare cu entuziaștii astronomi amatori ai Astroclubului București.

Explicații și îndrumări au fost oferite de Magda Stavinschi - cercetător onorific al Institutului Astronomic al Academiei Române, Mirel Bîrlan - Directorul Institutului Astronomic al Academiei Romane, Dan Alin Nedelcu, Diana Ionescu, Mădălina Trelia și Sorin Marin - personal de specialitate din cadrul aceluiași institut, dar și de Marian Naiman, Cristian Suciu, Victor Vasile și Melania Boicescu de la Astroclubul București.

La eveniment au participat personalul din structura centrală a Academiei Române precum și numeroși pasionați de astronomie și știință din rândurile publicului general.

Publicat în 27 Oct, 2022

Promovarea astronomiei la evenimentele Bucharest Science Festival și Noaptea Cercetătorilor

Echipa de promovare a Institutului Astronomic al Academiei Române (AIRA) a participat recent la Festivalul Științei din București și la evenimentul Noaptea Cercetătorilor Europeni, organizate în București și Măgurele.

Cu scopul de a promova educația științifică și cunoașterea astronomiei pentru publicul larg, Institutul nostru a primit vizitatori în parcul științific și educațional al AIRA, în cadrul Festivalului Științei din București 2022. Cea mai nouă atracție a acestei ediții la AIRA a fost excursia virtuală pe Pluto din Cupola Ecuatorială, o construcție care adăpostește cea mai mare lunetă refractoare din România. Aici, istoricul astronomic al AIRA, Sorin Marin, le-a spus vizitatorilor povestea telescopului Prin-Merz și a contribuției acestuia la realizarea unor dintre primele imagini ale planetei pitice Pluto din întreaga lume. Pășind pe urmele astronomului american Clyde Tombaugh, cel care a descoperit Pluto, și ale extraordinarului proiect al NASA, New Horizons, vizitatorii au putut admira printr-o proiecție Full HD unele dintre cele mai bune imagini reale ale acestui corp ceresc. Înghițiți complet de haloul albastru al planetei Pluto, așa cum a fost fotografiat de ochii electronici ai New Horizons în 2015, publicul din Cupola Ecuatorială a avut șansa de a face o comparație între imaginile lui Pluto obținute de pe Pământ și imaginile fantastice obținute din apropierea sa datorită succesului misiunii New Horizons.

Festivalul Științei din București 2022 la Institutul Astronomic al Academiei Române a implicat și o vizită în Cupola Soarelui, unde ghizii erau cercetătorii noștri științifici, Dr. Liliana Dumitru și Tavi Blagoi. Cele trei telescoape refractoare solare Zeiss ale acestei cupole au fost folosite pe parcursul vizitelor, astfel încât publicul să poată vedea fluxul de lucru și rutina astronomilor români care monitorizează științific activitatea spectaculoasă a stelei noastre, Soarele.

În cadrul tururilor ghidate, publicul a avut șansa să viziteze expoziția de astronomie din Sala Meridian și să afle despre impresionanta moștenire istorică a Casei Bosianu.

În următoarele două zile după evenimentul Festivalului Științei din București 2022, promoterii astronomiei ai AIRA au mers în centrul Bucureștiului și în piața orașului Măgurele pentru a participa la o altă târg de știință, Noaptea Cercetătorilor Europeni 2022. Aici, standul nostru educațional și telescoapele au atras mulțimi mari de oameni timp de aproape 8 ore în fiecare zi a evenimentului, cu cozi lungi, entuziasm și răbdare, pentru ca fiecare persoană să poată privi flare-urile filtrate ale Soarelui nostru, Jupiter sau să facă aproape un tur peste craterele și pantele Lunii. Pentru acest eveniment, Institutul Astronomic al Academiei Române a avut o echipă de 8 promotori ai științei și astronomiei. Tavi Blagoi, Dr. Liliana Dumitru și Dr. Dumitru Pricopi au fost maeștri ai telescoapelor și exploratori ai Sistemului Solar alături de publicul adunat, în timp ce alți membri ai echipei noastre științifice - Dr. Dan Alin Nedelcu, Dr. Diana Ionescu, Dr. Ioana Boacă, Mădălina Trelia și Sorin Marin - au organizat experimente științifice și dezbateri la standul AIRA și au acordat interviuri presei. Pe parcursul celor trei zile ale evenimentului, vremea a fost perfectă și au fost observate mai multe corpuri cerești din Sistemul Solar prin telescoapele noastre.

Publicat în 04 Oct, 2022

Caracterizarea sferelor de foc detectate de MOROI în România

Meteorii înregistrați de camerele all-sky din România au fost analizați într-un articol publicat recent în *The Astrophysical Journal*. În acest studiu, analizăm meteoritii detectați de rețeaua FRIPON în România în perioada ianuarie 2021 – aprilie 2022, utilizând camerele all-sky MOROI. Ne concentrăm pe evenimentele cu o decelerare semnificativă (V_f/V_0 < 0,8, unde V_f este viteza meteoroidului la sfârșitul traiectoriei luminoase, iar V_0 este viteza inițială a meteoroidului). Caracterizăm evenimentele de tip bolid folosind coeficientul balistic α și parametrul de pierdere în masă β.

Pe baza acestei analize, evenimentele sunt clasificate în trei categorii: 1) meteoroizi care au o probabilitate ridicată de a produce meteoriți, 2) meteoroizi care ar putea produce meteoriți, 3) meteoroizi care au șanse reduse de a produce meteoriți.

Am calculat masa la intrare și masa finală a fiecărui eveniment. Am identificat un meteoroid care are o probabilitate ridicată de a produce un meteorit la sol și am analizat evoluția sa dinamică anterioară.

Articolul este disponibil în Open Access.

Contact: ioana.boaca@astro.ro

Publicat în 12 Sep, 2022

Erupție Solară de clasă M

O erupție solară de clasă M (M5.0) detectată deasupra regiunii active NOAA 13078 a fost observată astăzi și de la Observatorul din București. Această regiune a fost extrem de activă în ultimele 24 de ore, înregistrând peste 10 erupții solare de clasă C și M.

Aici este o animație a imaginilor Hα din intervalul 06:23 - 08:35 UT.

Contact: cristi.danescu 'at' astro.ro

Publicat în 16 Aug, 2022

Predictarea impactului geomagnetic al ejecțiilor de masă coronală (CME)

Noi cercetări despre experimentarea diferitelor metode de învățare automată, antrenate pe seturi de date ale coronografelor în lumină albă (SOHO/LASCO) pentru ejecții de masă coronală (CME) apropiate de Soare, au fost publicate în Astrophysical Journal.

Ejecțiile de masă coronală (CME) sunt cele mai influente fenomene de vreme spațială asupra Pământului. Acestea sunt asociate cu furtuni geomagnetice majore și au potențialul de a cauza perturbări ale telecomunicațiilor, întreruperi în rețelele de sateliți și avarii ale rețelelor electrice.

Lucrarea se concentrează pe prognozarea impactului geomagnetic al CME-urilor, utilizând exclusiv parametrii de debut solar, pentru a asigura timpi de avertizare extinși. Modelul propus a identificat corect 80,28% dintre evenimentele cu impact geomagnetic, cu o precizie de 15,19%, pe baza unei validări încrucișate de tip fivefold aplicată întregului set de date.

Lucrarea poate fi citită aici. Contact: diana.ionescu (at) astro.ro.

Publicat în 06 Aug, 2022

Conferință științifică internațională la Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca

În perioada 6-8 iulie 2022, la Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca s-a desfășurat conferința internațională "Theory, Observations and Data Processing in Astronomy, Astrophysics, Space and Planetary Sciences".

Organizată de Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca din cadrul Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române și de Facultatea de Matematică și Informatică a Universității "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, conferința s-a desfășurat sub auspiciile Zilelor Academice Clujene 2022, având susținerea Institutului Astronomic al Academiei Române și al Comitetului National Român de Astronomie.

La conferință au participat cercetători și cadre didactice din domeniul astronomiei, astrofizicii, științelor spațiale și planetare, matematicii și fizicii din România, Ungaria, Statele Unite, Emiratele Arabe Unite, Brazilia și Iran. La conferință au fost de asemenea prezenți studenți ai Universității "Babes-Bolyai" interesați de tematicile abordate.

Lucrările prezentate au abordat tematici legate de științele planetare și de fizica Soarelui, studii ale sistemelor complexe de stele binare, triple, multiple, și studii teoretice de cosmologie și teoria găurilor negre. Abordările tematicilor au fost diverse, de la observațiile astronomice directe, analiza și modelarea lor, la prelucrarea acestora utilizând tehnici moderne de analiză cu ajutorul inteligenței artificiale și a proceselor de învățare automată. Datele de observație prelucrate astfel sunt utilizate pentru elaborarea de modele, analitice sau empirice, care în final tind să explice fenomenele și problematicile care au fost puse în discuție.

Publicat în 13 Jul, 2022

Asteroid Day 2022 - O zi a porților deschise la Institutul Astronomic al Academiei Române

Pe 30 iunie 2022, între orele 10 a.m. - 18 p.m., Institutul Astronomic al Academiei Române (IAAR), organizează o nouă ediție a evenimentului cultural „Asteroid Day”, sub forma unei zile a porților deschise. Intrarea publicului în incinta parcului științific și educațional al IAAR din București, str. Cuțitul de Argint, nr.5, se va face prin înscrierea pe lista de acces, a fiecărei persoane care dorește să participe la acest eveniment. Pentru înscrieri, Institutul Astronomic pune la dispoziția persoanelor interesate nr. de tel. 021 335 68 92 și adresa de email astro@astro.ro.

În cadrul evenimentului, publicul va beneficia de un circuit de vizitare, cu ghidaj de specialitate, a spațiilor de tip muzeal ale IAAR - Sala Meridian și Cupola Ecuatorială, și a principalelor arii de cercetare științifică - Cupola Soare și Clădirea Telescop.

În incinta acestor construcții, vor putea fi văzute unele dintre cele mai importante instrumente ale astronomiei românești din ultima sută de ani și mai bine - lunetele Prin-Merz și Gautier-Prin, ambele fiind clasate de Guvernul Românei ca Tezaur cultural al poporului român, alături de camera fotografică AFU-75, pendulele fundamentale Le Roy și Riefler, mașinile de calculat mecanice și electro-mecanice Mercedes și Rheinmetall, succedate apoi de cele electrice Elka și de primul calculator electronic românesc, Felix, și acesta prezent în expoziție.

În Sala Planetariu, astronomii profesioniști ai IAAR vor oferi publicului prezentări cu suport video despre aceste corpuri cerești misterioase ale Universului, asteroizii, în contextul activității românești de cercetare științifică din domeniul astronomiei.

Publicat în 20 Jun, 2022

Vizita E.S. Ambasadorului Indiei la Bucureşti la sediul Institutului Astronomic al Academiei Române

Marți, 31 mai 2022, Excelența Sa, Domnul Rahul Shrivastava, Ambasadorul Indiei în România, Republica Moldova și Albania, a vizitat sediul Institutului Astronomic al Academiei Române din București. A fost întâmpinat de către Directorul nostru, Dr. Mirel Bîrlan, și de o echipă multidisciplinară de membri AIRA, care a inclus și pe Dr. Alin Nedelcu, Dr. Diana Ionescu, Dr. Mark Rushton și Sorin Marin. Având ca tematică cooperarea științifică dintre România și India în domeniile specifice ale astronomiei, astrofizicii și științelor conexe, discuțiile au confirmat interesul reciproc și potențialul unei agende științifice bilaterale dinamice, care să fie urmată atât la nivel național, cât și internațional. Cooperarea științifică a astronomilor români cu omologii lor din Kolkata, India, a fost, de asemenea, menționată în timpul discuțiilor ca un fundament pe care să se construiască nivelul următor al parteneriatului științific între cele două națiuni.

În cadrul vizitei, Excelența Sa, Domnul Rahul Shrivastava, a avut un tur ghidat al parcului nostru științific și educațional de 3 hectare din București și i-au fost prezentate pe scurt principalele clădiri, instrumentele, precum și istoria noastră științifică de aproape două secole în acest loc emblematic al Bucureștiului. Parcurgând pașii primului monarh al României moderne, principele Alexandru Ioan Cuza, care a fost prezent aici pe aceeași proprietate în secolul XIX, Excelența Sa, Ambasadorul Indiei în România, a vizitat Casa Bosianu. În această clădire au fost stabilite detaliile Unirii din 1859 dintre Moldova și Țara Românească, un act care a dus la crearea statului român modern, o realizare visată și vizionară de multe generații de români și nucleul Marii Uniri a României din 1 decembrie 1918.

Publicat în 06 Jun, 2022

Catalogul Fluxurilor de Viteză Mare

Un catalog al fluxurilor de viteză mare (HSS-uri) a fost publicat pentru Ciclu Solar 24 (SC24) de Besliu-Ionescu et al. (2022) și este disponibil online la http://www.geodin.ro/varsiti/. Un astfel de catalog este extrem de valoros deoarece ajută cercetătorii să înțeleagă starea vântului solar aproape de Pământ din perspectiva stării vitezei la un moment dat.

HSS-urile din vântul solar sunt un factor fizic important al vremii spațiale. Împreună cu alte fenomene solare, ele pot avea un impact serios asupra diferitelor aspecte ale vieții noastre tehnologice din ce în ce mai sofisticate.

Catalogul HSS pentru SC24 ia în considerare doar HSS-urile generate de găuri coronale. Aceste HSS-uri sunt fluxuri recurente, care co-rotind, cu o tendință aparentă de a apărea la fiecare 27 de zile. Există, de asemenea, HSS-uri non-recurente produse de anumite fenomene solare erupte, cum ar fi erupțiile solare, ejecțiile de masă coronală, filamentele care dispar brusc sau prominențele eruptive.

Catalogul prezintă distinct proprietățile de bază ale HSS-urilor, sursele lor, parametrii câmpului magnetic interplanetar și diverse proprietăți legate de furtunile geomagnetice asociate.

Articolul poate fi citit aici here. Contact: diana.ionescu (at) astro.ro.

Publicat în 31 May, 2022

Participarea IAAR la Astrofest & conferința și expoziția „Space and Security for Eastern Europe”

Institutul Astronomic al Academiei Române a participat recent la mai multe evenimente culturale: Astrofest 2022 (7 mai 2022), o fereastră publică de știință și astronomie organizată anual în București; și conferința și expoziția „Spațiul și Securitatea pentru Europa de Est. România – 10 ani în Agenția Spațială Europeană” (16-19 mai 2022).

În cadrul celor două evenimente, Institutul Astronomic a fost prezent cu un stand expozițional colorat, dedicat și cu o ofertă culturală specifică, referitoare la cercetările științifice desfășurate de noi pe plan teoretic și practic, inclusiv instrumentele și tehnologiile utilizate în aceste procese. Fluxul constant de vizitatori în jurul standului nostru ne-a oferit ocazia de a prezenta publicului, printr-o serie de panouri informative mari cu grafice și texte, patrimoniul cultural și științific al parcului nostru științific și educațional de 3 ha din București. Au fost adresate nenumărate întrebări și s-au oferit răspunsuri, iar mai multe grupuri au programat vizite ale sediului nostru.

Pentru al doilea eveniment, având în vedere că formatul expoziției ne-a permis, am adus suplimentar echipamente hardware și suport IT, precum cele două puncte de informare cu ecran tactil, destul de populare printre vizitatori, și o cameră științifică MOROI/FRIPON de tip „all-sky” conectată printr-un PC dedicat la un proiector laser, care le-a oferit vizitatorilor o demonstrație live a imaginii și a parametrilor optici utilizați de acest tip de echipament AIRA.

Evenimentele au reunit la standul nostru un public variat, de la copii de grădiniță care priveau cu ochii mari și exclamau la modelele de nave spațiale și astronauți prezentate ca accesorii educaționale pentru grupa lor de vârstă, până la primul și singurul român aflat în spațiu, cosmonautul nostru și generalul Armatei României, Dr. Ing. Dumitru Prunariu.

Publicat în 23 May, 2022

Expoziția de astronomie a IAAR la centrul comercial Sun Plaza

Institutul Astronomic al Academiei Române, în parteneriat cu Sun Plaza, Asociația „Astronomia 21” și Bucharest Astroclub, prezintă o nouă expoziție de astronomie în cadrul galeriilor comerciale ale Sun Plaza din București. Evenimentul va fi găzduit în acest spațiu între 15.04 - 27.05.2022 și își propune să ofere publicului o imagine asupra eforturilor istorice și activităților de cercetare actuale ale Institutului Astronomic al Academiei Române (AIRA). În acest sens, accentul acestui proiect cultural cade pe bogatul patrimoniu al AIRA din București, reprezentat printr-un parc științific și educațional vast, care integrează mai multe clădiri și numeroase instrumente specifice.

Un mesager dincolo de cuvinte despre evoluția științifică dinamică a României în domeniul astronomiei, selecțiile reprezentative ale patrimoniului nostru formează nucleul acestei expoziții găzduite de Sun Plaza. Pentru orice vizitator dornic să afle mai multe despre cercetările astronomice realizate de români și, în general, despre astronomie ca „știință a științelor”, vizionarea noii noastre expoziții reprezintă un loc bun pentru a continua această călătorie fascinantă.

În mai multe vitrine, sunt expuse pentru public unele instrumente științifice rare și valoroase, împreună cu panouri imprimate pe care vizitatorii le pot citi și înțelege rolul lor specific în cercetările astronomice românești. Printre aceste obiecte culturale se numără câteva ceasuri ultra-precise și dispozitive de înregistrare, care au fost folosite ca referință în eforturile continue ale echipelor de cercetători români pentru a calcula diferite tipuri de timp științific, precum timpul sidereal, timpul solar, inclusiv calcularea și raportarea națională a Orei Legale a României din București. În expoziție sunt prezentate și mai multe mașini de calcul, de la cele mecanice vechi până la cele electrice utilizate la AIRA până în era PC-urilor.

Ca partener educațional apropiat al AIRA, Bucharest Astroclub a contribuit la această expoziție expunând câteva fragmente interesante de meteorit și câteva telescoape folosite astăzi de astronomii amatori.

Publicat în 28 Apr, 2022

Descoperirea de noi stele variabile cu perioadă scurtă în clustere deschise folosind datele OmegaWhi

Stelele variabile sunt surse cosmice de lumină ale căror strălucire se schimbă în timp din cauza diferitelor fenomene fizice, cum ar fi pulsațiile atmosferice și/sau configurațiile geometrice precum eclipsele.

OmegaWhite (OW) este un sondaj sinoptic cu câmp larg și cadrență înaltă, care caută stele variabile rare și interesante în Planul Galactic și Bulbul galactic, cum ar fi sistemele binare ultra-compacte interactive (cunoscut și sub denumirea de stele AM CVn). Acestea sunt perechi de stele pitice albe care schimbă masă. Punctul cheie al sondajului este că a fost conceput pentru a explora un nou spațiu de parametri: anume, căutarea unor stele slabe, cu amplitudine mică, care prezintă modulații sinusoidale scurte în curbele lor de lumină, cu perioade mai mici de 20 de minute. Acestea sunt cele mai rare tipuri de stele AM CVn și, de asemenea, cele mai greu de detectat prin sondaje tipice de tip transient și spectroscopice din cauza proprietăților lor de observare (doar 7 sunt cunoscute astăzi).

OW a început în 2011 și utilizează detectorul OmegaCAM de pe telescopul VLT Survey de 2,5 m din Chile. Un număr mare de stele variabile interesante a fost descoperit și mai multe au fost urmărite. Exemplele cele mai interesante, cum ar fi progenitorul unui sistem AM CVn, al doilea pitic alb magnetic cald din carbon, etc., au fost raportate în mai multe publicații.

Ultimul studiu se concentrează pe căutarea stelelor variabile cu perioade mai scurte de o oră în clusterele deschise care se suprapun câmpurilor OW. Clusterele deschise (OCs) sunt grupuri legate gravitațional de zeci sau sute de stele care rezidă în discul subțire al Căii Lactee. Noutatea acestui studiu constă în faptul că niciun alt sondaj al clusterelor deschise nu a explorat stelele slabe în spațiul căutat de OW. Importanța acestui lucru este semnificativă, deoarece o stea care aparține fizic unui OC are mai mulți parametri cunoscuți (de exemplu, aceeași distanță și vârstă ca și clusterul) și poate fi utilizată pentru a testa teoriile fizicii stelare. Studiile populației OC pot fi, de asemenea, utilizate pentru a urmări structura și evoluția galaxiei noastre.

Au fost găsite un număr de 92 de stele variabile într-un set de 20 de OC-uri. Au fost folosite mai multe cataloage stelare, inclusiv cele mai noi derivate din datele lansate de misiunea Gaia, pentru a evalua dacă stelele noastre sunt membri ai clusterului. Dintre acestea, doar 12 au probabilitatea cea mai mare de a fi membri, 6 au statut necunoscut și restul sunt stele de câmp. Din datele spectroscopice de urmărire și studiile diagramei culoare-magnitudine Gaia, 12 membri sunt pulsații delta Scuti de amplitudine mică - una dintre cele mai comune clase de stele variabile, așa cum era de așteptat. Cea mai scurtă perioadă de stea găsită este o delta Scuti de 29,8 minute cu o șansă de doar 66% de a aparține unui OC. Cele mai multe dintre stelele descoperite sunt variabile cu perioade mai lungi. Diagrama Hertzsprung-Russell Gaia (Fig. 1) indică faptul că noii membri ai clusterului găsiți (marcați cu simboluri roșii) se află pe secvența principală și dincolo de aceasta; cei din urmă sunt pulsații evoluate. Printre stelele de câmp (puncte roz), ar putea exista, de asemenea, delta Scuti de secvență principală de amplitudine mare și binare eclipsante. Ca referință, toate stelele de câmp aflate la o distanță de 50 pc de Soare (puncte mici întunecate) sunt afișate. Se presupune că aceste stele de câmp mai apropiate nu sunt afectate de înroșire. Raportul concluzionează că noile rezultate sunt în acord cu literatura: există un număr relativ mic de stele delta Scuti care sunt membri ai OC-urilor.

Mai multe informații: Cel mai recent proiect a fost prezentat într-o nouă lucrare publicată în revista „Monthly Notices of the Royal Astronomical Society” : The OmegaWhite Survey for Short Period Variable Stars VI. Open Clusters, de Toma et al. https://doi.org/10.1093/mnras/stac802.

Publicat în 07 Apr, 2022

Prima explozie radio de tip II detectată la Stația CALLISTO din București

Activitatea solară este în creștere dincolo de predicțiile pentru ciclul solar 25. După o erupție solară de clasa M4 în regiunea activă AR12975, care a avut loc la 11:28 UTC, a avut loc o explozie radio de tip II și o ejecție de masă coronară (CME) direcționată spre Pământ. Explozia radio de tip II a fost detectată și înregistrată de spectrometrul radio CALLISTO instalat la AIRA București, un dispozitiv personalizat pentru acest tip de observații radio, dezvoltat de Christian Monstein (IRSOL, Elveția).

Explozile radio de tip II sunt caracterizate printr-o alunecare lentă a frecvenței și două benzi distincte de frecvențe fundamentale și armonice ale emisiunilor de plasmă fierbinte. Electronii sunt accelerați de unda de șoc din fața unei CME, astfel că aceste fenomene sunt puternic corelate. În imagine, zonele contigue de la albastru la roșu reprezintă emisiunile, iar celelalte linii și zone mai mici sunt Interferențele de Frecvență Radio (RFI) cauzate de diverse surse terestre, precum computere, surse de alimentare, comunicații radio, zgomot static și altele.

A fost utilizat un software personalizat pentru a extrage semnalul relevant din zgomotul de fundal, oferit de Christian Monstein tuturor stațiilor din rețeaua e-callisto. Mai multe informații pe: http://www.e-callisto.org/. Contact: oblagoi (at) astro.ro

Publicat în 29 Mar, 2022

Trecerea la ora de vară - 2022

Pe măsură ce timpul de zi devine mai lung în această perioadă a anului, ora de vară în Europa va începe în România duminică, 27 martie 2022, la ora 3 dimineața, ora standard a Europei de Est (EET), când ceasurile vor fi avansate cu o oră. Acest lucru corespunde practicii Timpului de Economisire a Luminii Zilei (DST) aplicată în SUA, Canada, părți ale Australiei și în alte câteva țări din lume. Astăzi, doar o minoritate a populației mondiale folosește DST, respectiv un număr de state aflate, în general, la nord sau la sud de tropice, unde ziua este mai scurtă iarna și mai lungă vara.

Indiferent de cum este cunoscut – Ora de Vară în Europa sau Timpul de Economisire a Luminii Zilei în alte locuri din lume, această practică are, în esență, scopul de a economisi energie prin utilizarea mai multor lumini naturale în toate activitățile umane și mai puțină lumină artificială, care consumă energie. Deoarece încă folosim într-o măsură semnificativă combustibili fosili pentru a produce energia, o procedură simplă și convențională precum observarea orei de vară duce la o reducere semnificativă a consumului de energie și, implicit, a amprentei noastre de carbon pe Pământ.

Ora de vară în Europa este aplicată în majoritatea țărilor europene, cu excepția Turciei, Islandei, Belarusului și Rusiei.

Această soluție de a face activitățile umane mai eficiente din punct de vedere energetic a fost introdusă în Germania în 1916, în timpul crizei militare și economice din Primul Război Mondial. Totuși, aproape o jumătate de secol mai târziu, această practică a fost suspendată și apoi reintrodusă la momente diferite în diverse părți ale lumii. Criza energetică de la sfârșitul anilor 1960-1970 a schimbat această dinamică de atunci, iar Ora de Vară Europeană este acum folosită în fiecare an în majoritatea continentului nostru.

Publicat în 24 Mar, 2022

Minge de foc detectată deasupra regiunii NE a României

.

Rețeaua MOROI a înregistrat un eveniment multiplă pe 17 februarie 2022, la ora 01:37:20 UTC. Meteoritul a fost detectat de 3 stații (Mădârjac- ROIS01, Suceava- ROSV01, Bârlad-ROVS01). Imaginea arată în roșu traiectoria luminoasă a meteoroidului. Punctul final al traiectoriei luminoase este marcat prin cercul galben. Cele trei stații MOROI care au detectat meteoritul sunt colorate în verde. Detecțiile mingii de foc de la fiecare stație sunt reprezentate în imaginea de mai jos.

Meteoroidul, cu o masă inițială estimată la aproximativ 500 kg, a dispărut complet în timpul fenomenului de ablație. Traiectoria luminoasă a început de la o altitudine de 88 km și a sfârșit la 39 km, corpul având o viteză finală de 24,39 km/s.

Deși nu există fragmente rămase de material deoarece obiectul a ars complet, pe baza simulării segmentului de zbor întunecat pentru un fragment potențial supraviețuitor cu o masă de 50 g, sub condițiile realiste ale vântului atmosferic, estimăm că un astfel de corp ar fi aterizat în Republica Moldova. Contact: ioana.boaca (at) astro.ro

Publicat în 22 Feb, 2022

O metodă de măsurare a interacțiunii meteoroizilor mari cu atmosfera Terrei

Meteoroizii sunt fragmente de asteroizi care călătoresc prin mediul interplanetar. Deși atmosfera Pământului este bombardată zilnic de obiecte de dimensiuni de decimetri, măsurarea precisă a dimensiunii acestora este slab limitată. Este cunoscut că, cu cât sunt mai mari, cu atât șansa unui impact cu Pământul este mai mică. Totuși, dimensiunea lor este prea mică pentru a fi observată cu telescoape.

Într-un studiu recent, a fost propusă o metodă mai robustă de măsurare a mingilor de foc. Relația semi-empirică se bazează pe masa de intrare a obiectelor bine cunoscute cu energie de impact de scară ton-TNT și pe radiația lor măsurată. Această relație ia ca intrare lumina radiată de mingea de foc pe traiectoria sa atmosferică, pentru a estima energia sursă a meteoroidului.

Metoda bazată pe fotometrie devine din ce în ce mai accesibilă, deoarece rețelele optice de detectare a mingilor de foc cresc atât în număr, cât și în dimensiune. Astfel, următorul pas este derivarea unei distribuții mai precise a dimensiunii-frecvență a meteoroizilor și restrângerea riscurilor implicate în extinderea infrastructurii bazate pe spațiu.

Diagrama din dreapta arată calibrarea energiei pentru bolizi bine cunoscuți, în jurul scării de ton TNT. Bara de eroare de pe energia sursă reprezintă incertitudinile combinate provenite din masă și viteză. Linia subțire neagră este ajustarea obținută de (Brown et al. 2002), corespunzătoare energiilor sursă mai mari de 0,1 kt TNT. Aceasta este continuată cu linia punctată gri până la această categorie de energie. Linia roșie este obținută ca o ajustare optimă a energiei de impact calibrate a bolizilor. Obiectele afișate au date de traiectorie bine studiate, iar toate, cu excepția cercurilor mici cu contur negru, au fost subiectul unor campanii reușite de recuperare a meteoriților. Corespondența eficienței luminoase de 100% este reprezentată de linia groasă.

Mai multe informații: Această cercetare a fost prezentată într-un articol publicat în “Monthly Notices of the Royal Astronomical Society” (https://doi.org/10.1093/mnras/stab2968)

Publicat în 25 Jan, 2022

Observațiile James Webb din București

Telescopul spațial James Webb este un proiect al Agenției Spațiale a Statelor Unite ale Americii (NASA) al cărui cost de fabricație si lansare s-a apropiat de suma de 10 miliarde de dolari. Telescopul va scruta Universul în domeniul lungimilor de undă din infrarosu apropiat si mediu (0,6-26 microni). El are un diametru de 6,5 metri.

Lansarea lui s-a facut pe 25 decembrie la ora 14h20 timp legal român, de la baza de lansare din Guyana franceză, cu ajutorul rachetei europene Ariane 5. In proiectul James Webb a fost implicată si Agenția Spațială Europeană (ESA). Agenția Spațială Română (RoSA) este membru al ESA.

În seara de 25 decembrie 2021, la numai 6 ore după lansare, Telescopul Spațial James Webb a fost observat de la Institutul Astronomic al Academiei Române. În momentul observațiilor telescopul să afla la 95.000 de kilometri de Pământ.

Observațiile au fost făcute cu un telescop de 0.5 metri în diametru al Institutului Astronomic al Academiei Române, situat în București. Animația ce însoțeste acest text prezintă telescopul James Webb în drumul său către punctul Lagrange L2 al Terrei. In imagine se vede si treapta a doua a rachetei cu care s-a lansat telescopul.

Publicat în 26 Dec, 2021

Ora de iarnă 2021

Duminică, 31 octombrie 2021, ceasurile din România vor fi date înapoi cu o oră și vom reveni la ora standard, care este considerată ora de iarnă. Astfel, ora 4 dimineața va deveni ora 3 dimineața, ora locală a României. În acest fel, diferența dintre ora locală a României, ora de iarnă (EET) și Ora Universală Coordonată (UTC) va fi de două ore.

După Echinocțiul de toamnă, durata zilei scade, iar durata nopții crește. Prin urmare, sistemul de schimbare a orei în toamnă și de avansare în primăvară a fost implementat în Europa în secolul trecut, pentru ca oamenii să folosească lumina naturală cât mai mult posibil în activitățile lor zilnice și, astfel, să economisească energie.

Publicat în 30 Oct, 2021

Program mare de asteroizi folosind instrumentele VLT/SPHERE.

Directorul Institutului Astronomic al Academiei Române (IAAR), Dr. Mirel Bîrlan face parte din echipa internațională care a folosit Very Large Telescope (VLT) al Observatorului European de Sud (ESO) din Chile, pentru a realiza imagini ale celor mai mari obiecte din centura principală de asteroizi, situată între Marte și Jupiter.
Un grup atât de mare de asteroizi, 42 la număr, nu a mai fost fotografiat atât de clar niciodată până acum. Observațiile arată o gamă largă de forme, de la sferice până la lunguiețe, ajutând astronomii să înțeleagă mai bine originile asteroizilor din Sistemul nostru Solar.
Imaginile detaliate ale acestor 42 de obiecte au fost posibile datorită telescoapelor de la sol și reprezintă un pas înainte în explorarea asteroizilor, contribuind la găsirea răspunsului la întrebările despre viață, Univers și tot restul [1].
„Până acum doar trei asteroizi mari ai centurii principale, Ceres, Vesta și Lutetia, au fost fotografiați în detaliu, pentru că au fost vizitați de misiunile spațiale Dawn (NASA) și Rosetta (Agenția Spațială Europeană),” explică Pierre Vernazza, de la Laboratorul de Astrofizică din Marsilia, Franța, care a condus studiul despre asteroizi, publicat astăzi în Astronomy & Astrophysics.
Numărul mic de observații detaliate ale asteroizilor existent anterior, a însemnat că, până acum, caracteristicile cheie, cum ar fi forma 3D sau densitatea lor, au rămas în mare parte necunoscute.
„Între 2017 și 2019, Pierre Vernazza a condus cu succes și eficiență o echipă internațională din care am făcut parte și care și-a propus să determine aceste caracteristici cheie prin realizarea unei cercetări amănunțite a celor mai mari asteroizi din centura principală de asteroizi”, a declarat Dr. Mirel Bîrlan, Directorul Institutului Astronomic al Academiei Române (IAAR).
Majoritatea celor 42 de obiecte din eșantionul echipei au o dimensiune mai mare de 100 km; echipa a fotografiat aproape toți asteroizii centurii principale mai mari de 200 de kilometri în diametrul, mai exact 20 de obiecte dintr-un total de 23. Cele mai mari două obiecte cercetate de echipă au fost Ceres și Vesta, care au un diametru de aproximativ 940 și respectiv 520 de kilometri, în timp ce cei mai mici doi asteroizi sunt Urania și Ausonia, fiecare având aproximativ 90 de kilometri.
Prin reconstituirea formei obiectelor, echipa a realizat că asteroizii observați pot fi împărțiți în principal în două familii. Unii sunt aproape perfect sferici, cum ar fi Hygiea și Ceres, în timp ce alții au o formă mai particulară, „alungită”, regina lor incontestabilă fiind asteroidul Kleopatra.
Combinând forma asteroizilor cu informații despre masa acestora, echipa a constatat că densitățile se schimbă semnificativ în eșantion. Cei patru asteroizi studiați cu densitatea cea mai mică, inclusiv Lamberta și Sylvia, au densități de aproximativ 1,3 grame per centimetru cub, aproximativ cât densitatea cărbunelui. Cei mai mari, Psyche și Kalliope, au densități de 3,9 și respectiv 4,4 grame per centimetru cub, fiind mai mari decât densitatea diamantului (3,5 grame per centimetru cub).
Această mare diferență de densitate sugerează că variază semnificativ și compoziția asteroizilor, fapt care sprijină teoria conform căreia aceste obiecte cerești provin din diferite zone ale Sistemului Solar, migrând ulterior în locul în care se află astăzi.
Aceste descoperiri au fost posibile datorită sensibilității instrumentului Spectro-Polarimetric High-contrast Exoplanet REsearch (SPHERE) montat pe VLT. Astronomii vor avea posibilitatea să fotografieze și mai mulți asteroizi în detaliu cu ajutorul viitorului Extremely Large Telescope (ELT) al ESO, ce se construiește în prezent în Chile și care va fi operabil mai târziu în acest deceniu.
„Studiul asteroizilor este un domeniu unde cercetătorii români contribuie în mod constant și semnificativ. În calitate de astronom asociat al Institutului Astronomic al Academiei Române și astronom al Observatorului din Paris am încurajat și facilitat colaborări între cercetătorii din România și Franța. Avem doi doctoranzi români și cercetători cu titlul de doctor care studiază corpurile de dimensiuni mici — comete, asteroizi, meteoroizi — din Sistemul Solar” a declarat Mirel Bîrlan.
Printre rezultatele recente ale cercetătorilor români se numără observații ale asteroidului potențial periculos (99942) Apophis, realizate la Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca, stația Feleacu, observații ale asteroidului Pallas, observații ale asteroidului (6478) Gault.
„Strategia Institutului va continua să sprijine eforturile de cercetare în aceste direcții. Printre proiectele noastre se numără studiile asteroizilor care se apropie periculos de Pământ, relațiile între asteroizi, comete și meteori, interacția materiei interplanetare cu Terra, studiile de dinamică a obiectelor naturale și artificiale din apropierea Pământului”, a spus Directorul IAAR, Mirel Bîrlan.

Note
[1] În The Hitchhiker's Guide to the Galaxy de Douglas Adams, numărul 42 este răspunsul la întrebarea supremă a „Vieții, Universului și tot restul”. Azi, 12 Octombrie 2021, se împlinesc 42 de ani de la publicarea cărții.

Mai multe informații
Cercetarea a fost publicată în revista Astronomy & Astrophysics https://www.aanda.org/articles/aa/full_html/2021/10/aa41781-21/aa41781-21.html

Publicat în 13 Oct, 2021

Echinocțiul de toamnă în anul 2021

Prin definiție, momentul echinocțiului de toamnă în emisfera de nord corespunde momentului de timp la care longitudinea geocentrică aparentă a centrului Soarelui este egală cu 180 de grade. Mult mai comun, în mass-media și în societate, momentul echinocțiului de toamnă este asociat cu ziua din luna septembrie în care lungimea zilei și a nopții sunt egale.

În anul 2021, echinocțiul de toamnă se va produce miercuri 22 septembrie la ora 19h21min06,77s Timp Universal Coordonat, adică la ora 22h21min6,77s în Timp Legal al României (UTC+3h, deoarece suntem încă la ora de vara).

La acest moment, în 2021, latitudinea geocentrică a centrului Soarelui are valoarea de − 0,56″, iar ascensia dreapta are valoarea de 11 h 59 min. 59,985 s iar declinația sa este de − 0,52″. După cum se poate constata din valorile latitudinii geocentrice și ale ascensiei drepte, ele sunt apropiate de zero și respectiv 12h. De aceea se mai spune ca Soarele se află în direcție opusă direcției punctului vernal în timpul echinocțiului de toamna. Aceasta ultima afirmație este parțial exactă și poate fi acceptată deoarece diametrul aparent al Soarelui este de ordinul a 30 de minute de arc. Echinocțiul de toamna pentru tarile din emisfera de nord a Pământului corespunde cu echinocțiul de primăvară din emisfera de sud.

Calendarul utilizat în România este calendarul gregorian. Calendarul gregorian a fost conceput și adoptat în 1582 pentru a se evita deriva datelor pentru schimbarea anotimpurilor. Astfel, conform calendarului gregorian, datele pentru echinocțiul de toamnă vor fi mereu în perioada 21-24 septembrie. Echinocțiul de toamnă se va petrece în majoritatea anilor în 22 sau 23 septembrie. Datele în care acesta se produce în 21 septembrie sau în 24 septembrie sunt mai puțin frecvente. Astfel, în 2092 echinocțiul de toamnă va avea loc  la 21 septembrie, pentru prima data la aceasta data de la crearea calendarului gregorian. În anul 1803 echinocțiul de toamna a avut loc la 24 septembrie, pentru prima data de la crearea calendarului gregorian.

Publicat în 20 Sep, 2021

Imagine solară, IAAR -01.09.2021

O imagine cu cromosfera solară ce conține regiunea activă AR12860, obținută la Observatorul Solar București în data de 01.09.2021. Această regiune are cea mai mare activitate la începutul celui de-al 25-lea ciclu solar, cu o erupție solară de clasă M4.7 și mai multe erupții de clasă C1-C9. Instrument: Refractor Zeiss 110mm F/15, Halpha Baader Solar Spectrum 0.3A, 0.4X reducer, camera ASI290MM mono. Procesare în AutoStakkert 3 și gimp.În această imagine, pot fi observate diferite caracteristici ale activității solare în partea cromosferei. Autor: C.S. Octavian Blagoi. Full image available here. Full resolution image available here.

Publicat în 03 Sep, 2021

O vizită a Centrului European Cultural și de Tineret pentru UNESCO în parcul științific al AIRA

Astăzi, membrii Centrului Cultural „Nicolae Bălcescu” pentru Tineret și un grup de 18 elevi de la mai multe licee din București au fost întâmpinați la Institutul Astronomic al Academiei Române. Vizita lor a fost însoțită de echipa B1 TV, care a realizat interviuri și un reportaj de știri. În cadrul evenimentului, echipa AIRA a fost reprezentată de directorul nostru, Dr. Mirel Bîrlan, și de istoricul Sorin Marin. Promotorul astronomiei, Daniel Berteșteanu, de la Astroclubul București, a fost, de asemenea, invitat și a participat la eveniment.

Participanții au avut ocazia să asiste la mai multe prezentări științifice în timp ce au observat Soarele printr-un telescop refractor cu filtru H-alpha, lecții de astronomie în Sala Planetariului și demonstrații didactice cu suport de proiector și diverse echipamente și software specializat.

Toate acestea au fost urmate de un tur ghidat relaxant, care a inclus: Cupola Ecuatorială - unde este păstrat cel mai mare telescop refractor din România, minunile Sălii Meridianului, Casa Bosianu, Cupola Soarelui și Clădirea Telescopului. În drumul lor spre Casa Bosianu, o bijuterie arhitecturală neogotică, elevii au aflat că pășeau pe urmele Prințului Alexandru Ioan Cuza, care a fost prezent în aceeași casă înainte de Unirea din 1859 și care a devenit mai târziu primul monarh al României moderne. De asemenea, li s-a povestit despre Constantin Bosianu, Doctor în Drept la Universitatea Sorbona din Paris și proprietarul casei și al proprietății înconjurătoare timp de câteva decenii în secolul XIX, care a visat cu mintea, a crezut cu inima și a muncit zi de zi pentru unificarea Principatelor Române Moldova și Țara Românească și crearea României moderne.

Publicat în 11 Aug, 2021

Asteroidul 2005 QN173 are o coada

Asteroidul (248370) 2005 QN173 aflat în centura principală, cu o perioadă de revoluție de 5,37 ani, are un aspect comentar. Coada a apărut în jurul datei de 7 iulie 2021, fiind descoperită pe imaginile sistemului automat ATLAS. Coada se datorează unei ciocniri sau dezintegrarii obiectului din cauza rotației prea rapide. În urma acestui eveniment, asteroidul este observat periodic și de la Observatorul Astronomic de la Berthelot, din cadrul Institutului Astronomic al Academiei Române. Prezentăm o imagine din data de 8 august, în care se vede scurta coadă a asteroidului.

Publicat în 10 Aug, 2021

ASTROFEST 2021

Institutul Astronomic al Academiei Române a participat în zilele de 23-24 iulie 2021 la festivalul AstroFest 2021, organizat de revista Știință & Tehnică și Asociația SCIENCE & TECHNOLOGY, în parcul Crângași. Scopul acestui eveniment fost de popularizare a astronomiei și a științelor conexe, prin prezentări accesibile publicului larg (experimente, jocuri, demonstrații, etc).

În cadrul acestei manifestări, Institutul Astronomic a participat cu instrumente pentru observații, sesiuni de Q&A, postere informative și alte materiale menite să sporească interesul participanților pentru știință. Vremea relativ bună a permis desfășurării observațiilor astronomice la diverse obiecte cum ar fi Soarele, Luna, planete si stele. Pe toată durata evenimentului, echipa Institutului a oferit detalii despre instrumente, și principalele activități de natură științifică a Institutului.

(Echipa AIRA: Octavian Blagoi, Simon Anghel, Ruxandra Toma, Ioana Boaca)

Publicat în 03 Aug, 2021

Eclipsa de Soare din 10 iun 2021

O eclipsă anulară a fost vizibilă din emisfera nordică pe 10 iunie 2021. Eclipsa anulară are loc atunci când Luna acoperă centrul Soarelui lăsând un mic margine neacoperită.

În România, aceasta a fost vizibilă ca o eclipsă parțială (de la 0,1% la 2,2%), cu o acoperire maximă în partea de nord-vest a țării.

Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca a observat această eclipsă cu o acoperire maximă de 0,8%, începând de la ora 13:27 și terminând la 14:27.

Imaginea arată maximul eclipsei văzut din Cluj (46° 45' 29,45" Nord și 23° 35' 17,43" Est) la 13:57. Imaginea a fost obținută cu un Telescop Coronado SolarMax (D=60mm, F=400mm) utilizând un filtru Hα.

Activitatea Soarelui este în creștere în prezent. Existau două regiuni active pe Soare. În această imagine se poate observa o frumusețe de prominență pe marginea estică.

Publicat în 10 Jun, 2021

Rate de formare a stelelor în galaxii

Colega noastră, dr. Cristina Popescu, a scris un capitol într-o carte intitulată „Star Formation Rates in Galaxies”, publicată de Cambridge University Press. Tema pe care dr. Cristina Popescu o descrie a fost introdusă pentru prima dată de ea în acest domeniu.

Această carte se adresează studenților postuniversitari, tinerilor cercetători și astrofizicienilor. Fiecare capitol descrie metodele de ultimă oră utilizate pentru a măsura intensitatea activității recente sau în curs de formare a stelelor în galaxii și a fost scris de experți de renume mondial în domeniu.

„Când am primit pentru prima dată invitația de a scrie un capitol al cărții, pe exact tema pe care am introdus-o pentru prima dată în acest domeniu și pe care am dezvoltat-o pe parcursul carierei mele, am fost foarte entuziasmată.” — Profesoara de astrofizică Cristina Popescu, UCLan

Profesoara Popescu este Președinta Comisiei J1 a Uniunii Astronomice Internaționale. Ea se specializează în investigarea, formarea și evoluția galaxiilor prin studiul proceselor fizice detaliate care au loc în aceste sisteme complexe, legate de interacțiunea radiației cu praful, gazul și razele cosmice.

Mai multe detalii pot fi citite la: Secțiunea de știri UCLAN

Contact: cpopescu (at) astro.ro

Publicat în 28 May, 2021

Concurs de director al Institutului

Academia Română, Secția de Științe Matematice, anunță concurs pentru ocuparea postului de director institut de cercetare, gradul I, la Institutul Astronomic, în data de 26.04.2021, ora 10, la sediul Academiei Române. Candidații vor depune cererea și dosarul de înscriere la Registratura Generală a Academiei Române, Calea Victoriei 125, Bucureşti, în termen de 30 de zile calendaristice de la data publicării prezentului anunț, în ultima zi până la ora 14.

Publicat în 15 Mar, 2021

Asteroidul potential periculos Apophis

NEA 99942 Apophis (2004 MN4) a fost observat în intervalul: 18:09:36 – 23:46:14 UTC 03/04.03.2021 la Stația Feleacu a Observatorului Astronomic Cluj-Napoca. Asteroidul a fost la distanța calculată de 0.1187 AU, cu doar 2 zile înaintea apropierii de Pământ din data de 2021.03.06. Acesta este ultima oportunitate favorabilă de observare a lui Apophis înaintea apropierii din 2029.04.13.9 la o dinstanță de doar 0.0002541 AU.

Telescopul utilizat a fost un instrument PlaneWave CDK 24” (D=610 mm, F/D==6.5). Am folosit SBIG STL 6303 CCD camera (3072 x2048 pixels, 9x9 micron / pixel) și filtre VRI Johnson-Cousins. Durata de expunere pentru fiecare filtru a fost de 25 sec. Filmul extinde expunerile pe secunde ale filtrului de 10 R (rezultând un film de 17 secunde pentru mai mult de 5 ore de observații).

Contact: vladturcu (at) academia-cj.ro

Publicat în 05 Mar, 2021

Bolid spectaculos deasupra României

O bila de foc spectaculoasă a fost detectată de rețeaua Meteorite Orbits Reconstruction by Optical Imaging (MOROI) în dimineața zilei de 3 martie 2021, la ora 05:58 ora locală (03:58:39 UT). Bolida a strălucit deasupra județului Suceava timp de 5 secunde, atingând o magnitudine stelară maximă de -11 (+/- 1). Strălucirea meteorului a fost similară cu a Lunii, care era iluminată în proporție de 85% în acel moment.

Văzută din orașul Suceava, obiectul a călătorit dinspre Vest spre Est, prezentând caracteristici de fragmentare în a doua jumătate a traiectoriei atmosferice. Alte patru stații din România au detectat bolida. Din Bacău și Bârlad, cadrele în timpul maximului de strălucire au fost suprasaturate, în timp ce datele de la stația Baia Mare (la 250 km distanță) au permis o măsurare corectă a luminozității, datorită extincției mai mari aproape de orizont. Investigațiile pentru reconstrucția traiectoriei și orbitei sunt în curs de desfășurare.

În prezent, rețeaua MOROI este în proces de integrare cu rețeaua internațională **FRIPON** (Fireball Recovery and InterPlanetary Observation Network). Scopul final este de a umple golurile dintre știința asteroidului și știința meteoriților, studiind interacțiunile meteoroizilor cu atmosfera și calculând locația unde fragmentele supraviețuitoare ar putea ateriza.

contact: simon.anghel (at) astro.ro

Publicat în 04 Mar, 2021

Regiune activă solară observata de IAAR

Prima regiune activă a ciclului solar 25 a fost observată la data de 20 decembrie 2016. Perioada de minim de activitate dintre ciclul solar 24 și ciclul solar curent a fost aproximativ dublă față de alte perioade similare. După aproape 4 ani, în sfârșit, ciclul solar 25 începe să se manifeste! Regiunea activă NOAA 12776 a devenit vizibilă pe 15 octombrie și a trecut de marginea vestică a Soarelui pe 27 octombrie. În imaginea alăturată această regiune este observată la data de 21 octombrie când se afla la 14° latitudine sudică și 45° longitudine vestică. În data de 24 octombrie o erupție de clasă B2.3 a fost înregistrată în această regiune. Între 27 octombrie și 2 noiembrie o altă regiune activă (NOAA 12778) a fost vizibilă pe Soare și a generat câteva erupții de clasă C. Activitatea solară reprezentată prin numărul de pete solare, numărul și intensitatea erupțiilor, precum și alte evenimente eruptive, va crește constant câțiva ani de acum înainte. Astăzi se pt observa două regiuni active Soare și numărul de pete solare este 21.

Publicat în 05 Nov, 2020

Coada neobișnuită a cometei 246P/NEAT

Observatorul Berthelot a raportat recent detectarea unei cozi neobișnuite a cometei 246P/NEAT. Descoperirea, trimisă la Biroul Central pentru Telegrame Astronomice, a fost publicată ca CBET 4799. CBET-ul este disponibil mai jos:

În continuarea CBET 4793, A. Sonka, M. Bîrlan și A. Nedelcu de la Observatorul Berthelot, Institutul Astronomic al Academiei Române, raportează despre forma neobișnuită și coada cometei 246P, bazându-se pe observațiile CCD obținute cu un reflector de 0,38 m f/8 (39'.8 x 28' câmp de vizualizare) la Observatorul Berthelot pe 12, 21 și 23 mai. O expunere de 60 de secunde, fără filtru, realizată pe 23 mai, arată o coadă evidentă, în formă de fân, de 3' în p.a. 292,8 grade, în timp ce 46 de imagini stivuite, cu un timp total de expunere de 0,8 ore, arată o coadă lungă vizibilă la p.a. 296,8 grade; coada are cel puțin 28' lungime și prezintă o discontinuitate de 5'.4 lungime, care începe la 3' de la cometa coma (după ce discontinuitatea se termină, coada continuă și posibil se extinde în afara câmpului de vizualizare). Coada cometei este, de asemenea, vizibilă în imaginile realizate pe 12 și 21 mai la p.a. 296,8 grade. Discontinuitatea are 5' lungime pe 12 mai și 8' lungime pe 21 mai. Măsurători suplimentare de magnitudine totală și diametru al cometei 246P, realizate cu CCD fără filtru: 20 martie 20,27 UT, 15.0, 40" (H. Sato, Tokyo, Japonia, astrograp de 0,25 m lângă Mayhill, NM, SUA; coadă în formă de fân, lungă de 1'.5 spre p.a. 250-290 grade); 29 mai 29.44, 14.6, -- (K. Kadota, Ageo, Japonia, reflector de 0,25 m). Estimări vizuale ale magnitudinii totale și ale diametrului cometei realizate de P. Camilleri, Katherine, NT, Australia (reflector de 0,40 m): 9 iunie 9.47, 13.8, 1'; 14 iunie 14.45, 14.0, 1'.

contact: sonka (at) astro.ro

Publicat în 19 Jun, 2020

Conferința online Asteroizi în izolare

Pe 20 aprilie 2020, Institutul Astronomic al Academiei Române a participat ca partener în cadrul Proiectului de Știință Cetățenească IASC dedicat elevilor, un proiect susținut de International Astronomical Search Collaboration și de organizația Astronomers without Borders. Întâlnirea cu elevii și cadrele didactice, precum și prezentările au fost mutați online din cauza reglementărilor autorităților statului referitoare la pandemia în curs.

Gazda conferinței video a fost Daniel Berteșteanu, promotor entuziast al astronomiei și membru al Astroclubului București, care le-a prezentat elevilor și adulților participanți online subiectul conferinței și cei doi vorbitori.

Tema conferinței „Asteroizi în izolare” a fost abordată în prezentarea susținută de primul nostru vorbitor, Dr. Mirel Birlan, Cercetător Senior I la AIRA, care a intrat live din Paris, Franța. Fiind un cercetător român cu o mare expertiză științifică în domeniul cercetării asteroizilor și autor al multor studii publicate internațional, Dr. Birlan a abordat în prezentarea sa diferite aspecte ale acestui domeniu, de la informații generale adaptate vârstei și nivelului de cunoștințe al elevilor, până la oferirea unor răspunsuri foarte precise și utile la întrebările primite din partea publicului. Prezentarea sa a început cu o prezentare generală asupra unora dintre provocările fundamentale ale cercetării în astronomie, cum ar fi înțelegerea corectă a perspectivei în toate măsurătorile, de la modul în care definim sfera cerească, la gestionarea distanțelor în Univers și înțelegerea fluxului de timp. Pornind de la câteva dintre elementele fundamentale ale oricărei cercetări astronomice, Dr. Birlan a discutat despre modul în care observăm asteroizii pe cerul nopții, importanța și particularitățile descoperirii lor de-a lungul timpului și cercetările ulterioare. Ca unul dintre astronomii profesioniști care au folosit efectiv telescopul Prin-Merz al AIRA, cel mai mare telescop refractor din România, Dr. Birlan a prezentat câteva dintre tehnicile utilizate în trecut pentru a identifica și fotografia asteroizi și modurile în care această procedură s-a schimbat în era digitală de astăzi. De asemenea, a vorbit despre caracteristicile fizice și structura diferitelor asteroizi, precum cel numit „România” și provocările cercetării lor.

Al doilea vorbitor al evenimentului a fost Sorin Marin, Bibliotecar Documentarist la Institutul Astronomic al Academiei Române. Pregătirea sa profesională ca istoric și fost cadru didactic s-a reflectat în tema prezentării sale, „Institutul Astronomic al Academiei Române. Domenii educaționale și educația științifică”. Sorin a oferit publicului online o imagine de ansamblu asupra demersului istoric al patrimoniului științific și cultural al Observatorului Astronomic din București, de la vremea lui Constantin Bozianu și a principele Alexandru Ioan Cuza, până la planurile arhitecturale ale lui Adolphe Engels și până în perioada actuală de conservare muzeală pentru unele zone. Prezentarea sa a subliniat, de asemenea, gama largă de posibilități oferite de Institutul Astronomic al Academiei Române pentru organizarea unor proiecte și activități educaționale non-formale interesante.

Publicat în 21 Apr, 2020

Scoala altfel - Soarele

Institutul Astronomic și Astronomia 21 contribuie la mișcarea #StayAtHome generată de Covid-19. În cadrul Școlii altfel, pe 31 martie 2020, Diana Beșliu-Ionescu a prezentat "Soarele și consecințele sale asupra vieții" unor copii din clasa a patra a Școlii Gimnaziale "Grigorie Ghica Voievod". Folosind Google Meet, din cadrul suitei G pentru educație, elevii au putut să urmărească prezentarea cercetătoarei noastre. Copiii au învățat despre poziția relativă a Soarelui față de Galaxia noastră, evoluția și structura sa. Copiii au fost foarte impresionați de diferența la scală dintre Soare și Pământ reprezentată de o minge de yoga cu diametrul de 60 cm și o mică bilă din metal. Elevii au urmărit filme de mare rezoluție a fotosferei realizate de DOT prezentând activitatea solară din jurul unei pete. Prezentarea a descris ce este un ciclu solar, ce fenomene eruptive pot influența Pământul și produce furtuni geomagnetice. La sfârșit elevii au aflat cum pot să-și folosească telefonul pentru a afla starea vremii spațiale cu ajutorul aplicațiilor NASA/ESA.

Publicat în 13 Apr, 2020

Misterul Asteroidului "Minge de Golf" dezlegat cu ajutorul unui astronom român

Dr. Mirel Birlan, cercetător la Observatorul din Paris și la Institutul Astronomic al Academiei Române, face parte dintr-o echipă de oameni de știință care a obținut imagini ale asteroidului Pallas, al treilea obiect ca mărime din centura de asteroizi, pentru a înțelege mai bine orbita sa extrem de înclinată. Echipa a descoperit că suprafața asteroidului este presărată cu atât de multe cratere, încât oamenii de știință l-au poreclit „minge de golf”. Echipa de cercetare a ajuns la concluzia că aceste cratere sunt o consecință a unei perioade din istoria asteroidului marcată de coliziuni violente și că aceasta ar putea fi explicația înclinației neobișnuite a orbitei sale, care a surprins oamenii de știință câteva secole la rând.

Diametrul asteroidului Pallas este aproape a șaptea parte din diametrul Lunii. Timp de secole, astronomii au observat că asteroidul orbitează în jurul Soarelui de-a lungul unei orbite extrem de înclinate comparativ cu majoritatea obiectelor cerești din centura de asteroizi. Această înclinație a rămas mult timp un mister.

Acum, o echipă europeană de cercetare, condusă de Pierre Vernazza de la Laboratoire d'Astrophyisque de Marseille din Franța, din care face parte și Dr. Mirel Birlan, a obținut imagini ale lui Pallas folosind Telescopul VLT (Very Large Telescope) al organizației European Southern Observatory (ESO) — un ansamblu de patru telescoape, fiecare dintre ele având o oglindă cu diametru de 8 metri, situat într-o zonă muntoasă din Chile.

Imaginile de rezoluție înaltă dezvăluie o suprafață cu multe cratere. În plus, echipa a reconstituit forma asteroidului în 3D, dezvăluind un obiect împânzit de cratere atât la poli, cât și în regiunile ecuatoriale. Cercetătorii au identificat 36 de cratere cu un diametru mai mare de 30 km, acoperind mai bine de 10% din suprafața asteroidului — dovada că Pallas a cunoscut o perioadă turbulentă de coliziuni de-a lungul istoriei sale, de două sau chiar trei ori mai intensă decât cea a asteroizilor mai mari precum Ceres și Vesta. Suprafața cu multe cratere ar putea să explice și de ce Pallas și-a păstrat forma inițială, de imediat după formare, în timp ce perioada marcată de coliziuni ar putea fi explicația pentru orbita înclinată a asteroidului.

Imaginile asteroidului au evidențiat, de asemenea, o pată strălucitoare pe suprafața asteroidului Pallas. Cea mai probabilă explicație pentru originea acestei descoperiri este aceea că pe suprafața asteroidului există un depozit important de sare, cu proprietăți de reflexie mult diferite de alte regiuni ale suprafeței. Cel mai probabil aceste săruri din regiunile strălucitoare sunt datorate unui amestec de apă și compuși din siliciu. Cercetările realizate de echipa europeană au dus și la descoperirea familiei de asteroizi Pallas, un grup de asteroizi de mici dimensiuni. Simulări ale ciocnirilor cu Pallas sugerează că această familie ar putea fi rezultatul unei coliziuni violente cu un obiect cu diametru între 20 și 40 de km, de acum 1,7 miliarde de ani.

Asteroidul 3200 Phaeton, identificat drept sursa curentului de meteori Geminide, vizibil de pe Pământ în luna decembrie, face parte din familia Pallas și ar putea să ne ofere indicii pentru înțelegerea originii corpului mamă. Din acest motiv, observarea meteorilor și colectarea meteoriților care provin din fragmentele asteroidului Phaeton ne pot da indicații prețioase despre formarea și evoluția asteroidului Pallas.

Rezultatele au fost publicate în Nature Astronomy https://www.nature.com/articles/s41550-019-1007-5.

Publicat în 20 Feb, 2020

Uniunea Astronomică Internaţională l-a omagiat pe marele astronom român, Nicolae Donici

La data de 12 februarie 2020, Ambasada României la Paris a organizat în colaborare cu Uniunea Astronomică Internațională (UAI) , un eveniment cultural internațional de omagiere a unei mari personalități științifice a României, astronomul Nicolae Donici. La această ceremonie au participat prof. dr. Ewine Van Dishoeck, președintele Uniunii Astronomice Internaționale (IAU), dr. Magda Stavinschi, cercetător onorific al Institutului Astronomic al Academiei Române, E.S. Luca Niculescu, Ambasadorul României în Republica Franceză, alături de alți participanți - oameni de știință, diplomați și studenți.

Autoare a mai multor cărți de referință despre știința și astronomia din România, inclusiv despre Nicolae Donici, dr. Magda Stavinschi a evocat în cadrul evenimentului contribuția marelui savant la evoluția științei și astronomiei pe plan național și mondial.

În cadrul luărilor de cuvânt, Excelența Sa Luca Niculescu, Ambasadorul României în Franța, a subliniat faptul că România a devenit membru al Uniunii Astronomice Internaționale ca urmare a demersurilor și activității susținute depuse de Nicolae Donici.

Președinta Uniunii Astronomice Internaționale, prof.dr. Ewine Van Dishoeck, a prezentat rolul lui Nicolae Donici în cadrul dezvoltării cercetărilor științifice din domeniul astronomiei pe plan mondial, din ultima sută de ani, de când a fost creată și Uniunea Astronomică Internațională.

Nicolae Donici este unul dintre fondatorii astronomiei românești. S-a născut în anul 1874 la Petricani, lângă Chișinău, în Basarabia (aflată sub ocupația Imperiului Țarist încă din 1812). Activitatea sa științifică a început în cadrul Academiei Imperiale din Sankt Petersburg și la Observatorul Astronomic din Pulkovo. În 1908, Donci a construit pe moșia sa de la Dubăsarii Vechi din Basarabia, un observator astronomic modern. La acel moment, savantul român era unul dintre cei mai importanți oameni de știință din lume specializați în observații solare. A fost primul român care a devenit membru în Uniunea Astronomică Internațională și datorită lui, România a devenit unul dintre primii membri ai acestei prestigioase asociații astronomice mondiale, încă din 1922. În același an, Nicolae Donici a devenit membru de onoare al Academiei Române.

Publicat în 14 Feb, 2020

JEAN DRAGESCO la 100 de ani!

Jean Dragesco s-a născut pe 27 aprilie 1920 la Cluj. Când avea doar 15 ani, deja observa Luna printr-un telescop de 2″ făcut de el. La aproximativ aceeași vârstă, a citit un număr remarcabil de cărți de astronomie scrise în franceză, iar această cale informativă l-a ajutat să dobândească noi cunoștințe științifice, temeliile viitoarei sale vieți dedicate științei.

La 17 ani, a construit un alt telescop, un Newtonian de 4″, cu o oglindă făcută la Stuttgart, Germania. A construit o altă oglindă, tot sferică, dar de 6″, și a terminat un bun telescop Newtonian altazimutal. La 19 ani, a devenit „oficial” un contributor la secțiunea „Marte” a Société Astronomique de France. În același an, Jean Dragesco a fondat prima organizație pentru tinerii astronomi din România, numită Societatea Astronomică pentru Tinerii Astronomi și a devenit editor al publicației lunare Urania. În anul următor, a fondat Asociația de Microscopia și a început să publice revista Micron.

Jean Dragesco a părăsit România pentru Franța la vârsta de 21 de ani. Tatăl său, Ion Dragu, era filozof, scriitor și diplomat; a lucrat pentru Ambasada României la Paris ca șef al biroului de presă, în acea perioadă Eugène Ionesco era Secretar de presă și cultural în cadrul instituției. Odată ajuns în Franța, a realizat cu propriile mâini un excelent telescop de 3″. După ce a devenit membru al Société Astronomique de France și un observator activ al secțiunii „Marte” de acolo, a obținut permisiunea de a face observații cu telescoapele de 6″ și 7.5″ (152 și 190 mm) de la Observatorul din Paris. Este, de asemenea, momentul în care a început să colaboreze cu mai mulți astronomi foarte bine pregătiți și dedicați care ulterior au devenit profesioniști în domeniu.

La 22 de ani, a descoperit o fanta între inelele B și C ale planetei Saturn. Cu toate acestea, chiar dacă aceeași descoperire a fost făcută câteva săptămâni mai târziu de distinsul astronom francez Bernard Lyot, cel care a inventat coronograful, noua descoperire i-a fost atribuită lui Lyot și nu lui Dragesco, iar astăzi este cunoscută sub denumirea de „diviziunea Lyot”.

Citește articolul complet >>

Publicat în 26 Jan, 2020

Un nou observator astronomic in General Berthelot, Hunedoara

Observatorul Berthelot este o stație de observare la distanță a Institutului Astronomic. Construit în satul General Berthelot, județul Hunedoara, pe o zonă protejată aparținând Academiei Române, observatorul este operat în mod remote din București. După primul test de funcționare („first light”) din mijlocul lunii noiembrie 2018, observatorul este în prezent implicat în cercetări fotometrice ale obiectelor din apropierea Pământului și în activități de urmărire și supraveghere în cadrul programului EU-SST al Comisiei Europene.

Telescopul este un RC 14.5” F/7 cu un sistem optic de ghidare pe o montură ecuatorială rapidă, capabilă să urmărească obiecte aflate pe orbite medii ale Pământului. Câmpul de vedere, utilizând o cameră CCD SBIG STL11000M, este de 44'x30'.

Observatorul Berthelot a încheiat cu succes primul exercițiu european comun de supraveghere și urmărire a spațiului, desfășurat între 15 și 24 iulie 2019. Datele astrometrice pentru cele patru ținte desemnate au fost furnizate zilnic în format TDM.

Pe 6 decembrie, Observatorul Berthelot a primit codul L54 de la Centrul pentru Planete Mici al Uniunii Astronomice Internaționale (MPC).

Publicat în 06 Dec, 2019

Participarea Institutului Astronomic în proiecte ale Agenției Spațiale Europene

Institutul a fost recent implicat în două noi proiecte de cercetare și dezvoltare finanțate de ESA. Proiectul Cheia Antenna Retrofit Phase II este un proiect condus de RARTEL Telespazio, o companie Leonardo și Thales, care vizează integrarea antenelor de 32 de metri aflate în prezent la Stația de Sol Cheia, în cadrul programului european SSA. Institutul va asista RARTEL în toate fazele proiectului (proiectare, dezvoltare software, integrare și testare) pentru toate aspectele legate de serviciile de urmărire care vor fi furnizate prin infrastructura radar nou dezvoltată.

Proiectul SYNOPTES, condus de startup-ul românesc InSpace Engineering și având ca parteneri observatoarele din Cluj și București, dezvoltă un sistem GNSS de ceas în timp real (RTC) pentru sincronizarea temporală a observațiilor SST bazate pe sol. Stațiile astronomice Berthelot și Feleacu sunt infrastructuri de testare și validare pe cer ale soluției tehnice.

Contact: nedelcu (at) astro.ro

Publicat în 19 Nov, 2019

Descoperă Pământul şi cerul la Bucharest Science Festival, ediţia 2019

Festivalul Științei din București a deschis porțile Institutului Astronomic al Academiei Române pentru publicul larg pe 27 septembrie 2019. Numărul vizitatorilor a depășit orice estimare, fiind de aproximativ 500 de adulți și copii.

Sala Planetariului a fost permanent plină de persoane dornice să învețe și care au participat la mai multe prezentări susținute cu ajutorul PowerPoint, video sau software specializat. Personalul academic și profesorii de astronomie au fost: dr. Diana Beșliu-Ionescu (AIRA), Daniel Berteșteanu (Bucharest Astroclub), Florin Zăinescu (Universitatea din București).

Un moment special al serii a fost legătura live cu Franța, când dr. Mirel Bîrlan (AIRA) a interacționat cu publicul prin Skype direct de la Observatorul Astronomic din Paris.

Activitățile au inclus tururi ghidate ale sălilor muzeului Institutului - Sala Meridiana și Cupola Ecuatorială. Aici sunt păstrate pentru viitoarele generații unele dintre cele mai importante și spectaculoase instrumente astronomice din România, care sunt utilizate și astăzi în scopuri educaționale. Ghidurile - Sorin Marin (AIRA), Octavian Blagoi (AIRA) și Marian Naiman (Bucharest Astroclub) au primit multe întrebări pe parcursul întregii eveniment, în special din partea tinerelor persoane pasionate de astronomie și le-au răspuns tuturor acestora.

Membrii Bucharest Astroclub au contribuit la organizarea evenimentului BSF 2019. Aceștia au expus cu mare deschidere instrumentele lor - mai multe telescoape și accesoriile acestora și au instruit cu amabilitate publicul despre cum să observe planetele și stelele prin intermediul acestora.

Publicat în 04 Oct, 2019

Prima cometă interstelară

Folosind Observatorul Berthelot în mod remote, am realizat imagini a primei comete interstelare - C/2019 Q4 (Borisov). Pe baza arcului actual, cometa se află pe o orbită hiperbolică cu o excentricitate de aproape 3. Cometa va atinge periheliul pe 7 decembrie 2019. Observatorul Berthelot va continua să monitorizeze acest obiect în săptămânile următoare. Contact: sonka (at) astro.ro.

Publicat în 14 Sep, 2019

Romanian Astronomical Journal

Romanian Astronomical Journal este un jurnal international publicand articole in domeniile:

Astronomie

Mecanica cereasca

Astrofizica stelara

Astrofizica Soarelui si heliosferei

Astronomie extragalactica si cosmologie

Istoria astronomiei si astronomia in cultura

Stiinte spatiale

Publicat în 04 Aug, 2019

Asteroidul activ Gault

Asteroidul (6478) Gault este un obiect misterios ; desi se afla in centura asteroidala principala, acest obiect are activitate cometara. In cursul anilor 2018 si 2019 astronomii au detectat o coada de materie in miscarea asteroidului in jurul Soarelui, cel mai probabil datorat sublimarii elementelor usoare din compozitia acestuia. Fenomenul antreneaza particulele de praf si gaz care reflecta lumina solara.

O echipa internationala ce include cercetatori de la MIT-SUA, Institutul Astronomic al Academiei Romane, de la Weizmann Institute of Science din Israel, Observatorul din Paris-Franta, Lowell Observatory, Institute for Astronomy din Hawaii si Northern Arizona University, au monitorizat asteroidul Gault si au obtinut date spectrale si fotometrice ale obiectului, in perioada martie-aprilie 2019.

Observatiile spectrale in domeniul infrarosu apropiat au fost efectuate la sfarsitul lunii martie si inceputul lunii aprilie cu telescopul de 3 m diametru IRTF (NASA) localizat in Mauna Kea-Hawaii; datele spectrale au fost coroborate cu datele fotometrice (Figura 1) obtinute cu telescopul NEEMO–T05 operat de Institutul Astronomic al Academiei Romane.

Datele de observatie confirma ca suprafata obiectului contine minerale bogate in siliciu, cel mai probabil asemanatoare compozitiei mineralogice a familiei asteroidului (25)Phocaea. Datele spectrale prezinta variatii ale pantei spectrale care sunt decorelate de un reviriment al activitatii cometare a obiectului. Acest aspect poate fi explicat prin observarea unui strat nou, nealterat de vremea spatiala, predominant prezent la suprafata obiectului dupa ce stratul initial de praf a fost antrenat in coada dezvoltata de asteroid.

Aceste rezultate au fost publicate recent in prestigioasa revista stiintifica Astrophysical Journal. Referinta: M. Marsset, F. DeMeo, A. Sonka, et al, “Active asteroid (6478) Gault: a blue Q-type surface below the dust?” acceptat spre publicare in Astrophysical Journal.

Persoane de contact: Adrian Sonka, Institutul Astronomic al Academiei Romane, Mirel Birlan, Observatorul din Paris Figura 1 Imagini pentru fotometria asteroidului Gault obtinute in patru nopti de observatie cu infrastructura din Romania. Asteroidul este obiectul punctiform din imagini care lasa in urma un jet directionat de praf si gaz, a carui orientare si consistenta se modifica in timp.

Publicat în 04 Aug, 2019

Un nou model de predictie a furtunilor geomagnetice

Soarele este principalul factor al vremii spațiale. Vremea spațială determină starea magnetosferei Terrei, care, la rândul său, declanșează furtuni geomagnetice.

Ejecțiile de masă coronale (CME) sunt piesele din acest puzzle care conduc vremea spațială. Ele sunt unele dintre cele mai importante piese, datorită cantităților mari de plasmă magnetizată eliberate în heliosferă. O CME direcționată spre Pământ poate lovi magnetosfera la aproximativ 2-4 zile după detecția inițială, însă nu toate CMEs care ajung pe Pământ vor produce o furtună geomagnetică.

Numeroase metode (teoretice, numerice și empirice) sunt utilizate pentru a prezice dacă CME va fi geoeffective sau nu. Într-un articol recent, un grup de cercetători condus de D. Beșliu-Ionescu a propus un nou model de regresie logistică care va produce o probabilitate, exprimată ca un număr între 0 și 1, că o CME va fi un eveniment asociat cu o furtună geomagnetică (Beșliu-Ionescu et al., 2019).

Publicat în 03 Aug, 2019

Premiul Petre Sergescu al Academiei Române

Joi, 13 decembrie 2018 Academia Română a decernat Premiile pe anul 2016. Dr. Magda Stavinschi a primit premiul "Petre SERGESCU" pentru cărtile “Nicolae Coculescu, o viață printre stele” și “Astronomia şi Academia Română”.

O noutate în acordarea premiilor de către Academia Română este înființarea premiului „Petre Sergescu“, destinat recompensării celei mai valoroase lucrări de istoria științei și tehnicii, premiu care va fi atribuit în urma consultării și votului tuturor secțiilor de științe din Academia Română. Premiul a fost înființat, la 125 de ani de la nașterea marelui istoric al științei, atât pentru a semnala importanța pe care științele o au în dezvoltarea societății contemporane, cât și pentru a cinsti memoria unor savanți cu contribuții esențiale, pornind de la preceptul exprimat de Auguste Comte, potrivit căruia "Nu cunoaștem complet o știință atâta timp cât nu-i știm istoria“.

Publicat în 16 Dec, 2018

Interviuri

Interviuri recente cu cercetătorii noștri:
Cristiana Dumitrache
Mirel Birlan
Adrian Sonka

Publicat în 22 Oct, 2018