Erupție solară de clasă M4.3 observată de la Institutul Astronomic
Erupție solară de clasă M4.3 observată la Observatorul Solar București
Activitatea solară a crescut din nou, iar pe 23 aprilie 2026, la ora 8:30 UTC, o erupție puternică de clasa M4.3 a avut loc în regiunea activă AR14422. Am observat erupția cu instrumentul H alfa de la Observatorul Solar București (IAAR), iar instrumentul spectrograf radio solar SDR a înregistrat o serie de emisii de tip III în banda HF-VHF, de la 15 MHz la 65 MHz.
Alte trei erupții de clasa M au fost înregistrate în acea zi, unele cu CME, iar a doua zi au fost înregistrate două eruptii majore de clasa X2.5, așa cum se poate vedea în diagrama fluxului de raze X de la satelitul GOES. Regiunea activă a fost în apropierea limbului vestic, iar CME-urile asociate nu au fost direcționate spre Pământ.
Animația timelapse constă în cadre luate la interval de 1 minut, iar durata totală a erupției a fost de aproximativ 30 de minute.
Emisiile radio puternice de tip III sunt generate de fascicule de electroni care se mișca cu viteză relativistă (0,1-0,5c) în câmpul magnetic. Acest lucru se întâmplă puțin mai târziu, când undele de șoc de la erupție ajung în corona solară. Durata spectrogramei este de 15 minute.
Octavian Blagoi, cercetător științific IAAR https://solar.astro.ro
Satelitul românesc EMISAR detectat de sistemul SST al IAAR
Satelitul EMISAR, observat de astronomii români
EMISAR, un satelit românesc aflat la pe o orbită de aproximativ 517 km. de Pământ, a fost observat duminică, 19.04.2026, de astronomii români, care au confirmat prin mijloace astronomice optice efemeridele sale. Procesul observațional a fost realizat de Institutul Astronomic al Academiei Române, de la București și Cluj-Napoca, prin Observatorul Astronomic Berthelot și Stația Feleacu. EMISAR (OBJECT M #68427U 26067M) este o platformă spațială de comunicații dezvoltată integral în România, din generația de nanosateliți de tip 1U CubeSat și are dimensiunea unui cub cu latura de 10 centimetri.
Observațiile au fost efectuate cu telescopul HARET, integrat la Observatorul Astronomic Berthelot (codul UAI L54) și operat la distanță. La Cluj-Napoca, confirmarea a fost realizată de Filiala Cluj-Napoca a IAAR, cu senzorul AROAC T08 al Stației de Observații Feleacu.
Această reușită reconfirmă nivelul înalt de expertiză al astronomilor români și al infrastructurii naționale dedicate urmăririi obiectelor spațiale (SST - Space Surveillance and Tracking), precum și contribuția României la domeniul observațiilor și monitorizării sateliților artificiali.
Școala Altfel - Aproape 700 de elevi au descoperit astronomia prin activități interactive
În perioada 26 martie - 3 aprilie 2026, aproape 700 de copii au participat în cadrul Institutului Astronomic, la o serie de activități educative dedicate astronomiei, având ocazia să descopere sau să aprofundeze acest domeniu prin observații și interacțiuni directe echipamentele specifice din cadrul instituției.
În activitățile dedicate studiului meteoriților, elevii au putut analiza secțiuni din meteoriți metalici, ceea ce le-a dat ocazia să observe structuri specifice proceselor de răcire și solidificare a metalului în condițiile formării corpurilor cerești. Au fost prezentate și structuri de tip palasit, cu asocieri de fier-nichel, precum și meteoriți condritici, oferind participanților o imagine mai clară asupra diversității materialelor provenite din spațiul cosmic.
În Sala Planetariu, prezentările au adus în atenție tema impactului unor corpuri cosmice cu planeta noastră și a consecințelor pe care astfel de evenimente le pot avea asupra Terrei. Tot aici, publicul a participat și la alte sesiuni de educație pentru astronomie, menite să stimuleze curiozitatea și interesul pentru Univers.
Tabletele interactive de mari dimensiuni au oferit o experiență atractivă și accesibilă de explorare a informațiilor astronomice, inclusiv prin utilizarea ochelarilor anaglifi, prin care s-au putut observa imagini în relief și reprezentări spectaculoase ale unor obiecte astronomice.
Fostele săli de cercetare științifică, Meridian și Cupola Ecuatorială, aflate în prezent în conservare, au fost deschise pentru vizitatori, oferindu-le ocazia de a intra în contact direct cu spațiile în care s-a desfășurat activitatea specifică a Institutului Astronomic de-a lungul timpului. În plus, în Cupola Soare, încă activă în cercetarea științifică, participanții au putut vedea la lucru monitorizarea în timp real a activității solare cu ajutorul lunetei Zeiss, dotată cu filtre și cameră specială.
Prin aceste activități, publicul nostru au avut șansa de a învăța prin știință și astronomie într-un mod viu, direct și captivant, într-un dialog mediat de ghizi, cu patrimoniul științific și cercetarea științifică actuală.
Școala Altfel la Institutul Astronomic al Academiei Române
Modulul Orion al misiunii Artemis II vazut de unul din telescoapele Institutului Astronomic in noaptea de 5-6 aprilie 2026.
Astronomii Institutului Astronomic monitorizează modulul Orion al programului ARTEMIS
Artemis II face parte din programul amplu al Agenției Spațiale Americane (NASA) de reîntoarcere cu echipaj uman pe Lună, satelitul natural al Terrei. Misiunea a fost lansată la 1 aprilie 2026, de o rachetă de peste 98 de metri înălțime, o adevărată catedrală spațială.
Artemis II este prima dintre etapele programului ARTEMIS în care un echipaj uman testează drumul până la Lună din acest nou program lunar al NASA. Artemis II nu va ateriza pe Lună, ci va efectua o manevră de survol lunar. Echipajul va parcurge o traiectorie de între Pământ și Lună timp de 10 zile. În acest interval, modulul Orion, purtat de misiunea Artemis II, cu cei patru astronauți (o femeie și trei bărbați) va survola Luna și vor vedea partea satelitului invizibilă de pe Terra. Europa, prin Agenția Spațială Europeană, este partener în construcția și realizarea modulului Orion.
Artemis II este parte a programului Artemis care efectuează un test critic deopotrivă pentru comunicații, urmărire și verificare a sistemului de transport spațial.
Institutul Astronomic al Academiei Române și-a fixat ca obiectiv detectarea și monitorizarea modulului Orion prin utilizarea telescoapelor în domeniul spectral vizibil. Observațiile obținute cu telescoapele din Observatorul Berthelot (cod UAI L54) pe 6 și 7 aprilie 2026 au permis identificarea obiectului printre stele și măsurarea poziției acestuia.
Observațiile au fost realizate în condiții nefavorabile din cauza apropierii modulul Orion de Lună, iar lumina reflectată de satelitul natural al Pământului face dificilă observarea unui obiect așa de mic precum modulul Orion. În imagini modulul Orion se vede ca un punct luminos ce se deplasează printre stele.