Institutul Astronomic al Academiei Române

România de aur la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică 2026

România a obținut un rezultat stelar la cea de-a XIX-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Astronomie și Astrofizică (IOAA), desfășurată în perioada 25 septembrie-5 octombrie 2026, la Hanoi, Vietnam: trei medalii de aur și două medalii de argint.

Medaliile de aur au fost câștigate de Alexandru-Ioan Jicu, Teodor Bichir și Robert-Cristian Amariei, iar medaliile de argint de Vlad Toncu și Vlad-Tudor Bolohan. Performanța este cu atât mai impresionantă cu cât ediția din acest an a reunit 315 concurenți din 64 de țări.

Pentru Institutul Astronomic al Academiei Române, această reușită este un motiv în plus de bucurie și mândrie, întrucât Teodor Bichir și Vlad Toncu au efectuat stagii de pregătire în cadrul instituției noastre. Suntem, de asemenea, onorați că doamna Ana Elisabeta Naghi, membru al comitetului internațional al olimpiadei și implicată în coordonarea lotului României din partea Ministerului Educației și Cercetării, este totodată colega noastră în cadrul proiectului european Exo4Edu, dedicat educației în domeniul exoplanetelor și pentru astronomie în școală.

Institutul Astronomic al Academiei Române îi felicită pe olimpici, pe profesorii și coordonatorii lor și pe toți cei care au contribuit la această performanță excepțională. Rezultatul lor confirmă încă o dată forța școlii românești de astronomie și pasiunea unei noi generații pentru cercetarea Universului.

Partenerii internaționali Exo4Edu, reuniți la București

În perioada 22-23 septembrie 2026, Institutul Astronomic al Academiei Române a găzduit la București cea de-a treia reuniune transnațională a proiectului Exo4Edu - Transnational Project Meeting #3, care a reunit partenerii internaționali din Albania, Portugalia și Franța, implicați alături de România în dezvoltarea și implementarea proiectului.

Cele două zile de lucru au fost dedicate evaluării progresului Exo4Edu și pregătirii următoarelor etape ale proiectului. Discuțiile au vizat managementul și monitorizarea activităților, dezvoltarea website-ului și a resurselor pedagogice, programele de formare pentru profesori, implementarea activităților educaționale în școli și dezvoltarea comunității Exo4Edu.

Un loc important în program l-au ocupat experiențele acumulate în cadrul primei școli de vară Exo4Edu, organizată în Albania, precum și pregătirea viitoarelor activități de formare și a programelor naționale prevăzute pentru perioada 2026-2027. Au fost discutate, de asemenea, metodologia de monitorizare a activităților realizate în școli și modalitățile de extindere a prezenței și vizibilității proiectului în mediul educațional și online.

Programul reuniunii a inclus și o componentă dedicată edificării patrimoniului științific și cultural românesc, în context urban local. Participanții au vizitat parcul științific și educațional al Institutului Astronomic al Academiei Române, lunetele-Tezaur ale astronomiei românești, clădirile cu rol științific în explorarea Universului și mai multe echipamente de mare precizie. Aceste activități au oferit o perspectivă istorică mai largă a dezvoltării științei și astronomiei în România și au favorizat continuarea discuțiilor dintre membrii consorțiului pe marginea proiectului Exo4Edu, într-un cadru informal.

Echinocțiul de toamnă 2026

Echinocțiul de toamnă reprezintă momentul în care Soarele, în mișcarea sa aparentă pe sfera cerească, traversează ecuatorul ceresc din emisfera nordică spre cea sudică. Din punct de vedere astronomic, în acest moment longitudinea ecliptică aparentă geocentrică a Soarelui este egală cu 180°.

În anul 2026, echinocțiul de toamnă are loc miercuri, 23 septembrie, la ora 00:05 UTC, respectiv 03:05, ora României (EEST). Acest moment marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică și, simultan, începutul primăverii astronomice în emisfera sudică.

Termenul „echinocțiu" provine din cuvintele latine aequus („egal") și nox („noapte") și face referire la faptul că, în această perioadă, durata zilei și cea a nopții sunt aproximativ egale. Ele nu sunt însă perfect egale, în principal din cauza refracției atmosferice și a modului în care sunt definite răsăritul și apusul Soarelui.

În apropierea echinocțiului, Soarele răsare foarte aproape de punctul cardinal est și apune foarte aproape de vest. După echinocțiul de toamnă, în emisfera nordică, durata zilei continuă să scadă, iar cea a nopții să crească până la solstițiul de iarnă.

La București, pe 23 septembrie 2026, Soarele va răsări în jurul orei 07:03 și va apune în jurul orei 19:11, durata zilei fiind de aproximativ 12 ore și 8 minute.

Data echinocțiului nu este fixă. În calendarul gregorian, echinocțiul de toamnă se produce, în general, pe 22 sau 23 septembrie, cu apariții mult mai rare pe 21 sau 24 septembrie.

Mai multe detalii privind momentele exacte la care se produc principalele fenomene astronomice ale anului pot fi consultate accesând următorul link: https://www.astro.ro:8080/static/data/2026/phenomena-2026.pdf

Conferința Internațională de Astronomie, Astrofizică, Științe Spațiale și Planetare – 2026

În perioada 1–3 iulie 2026, Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca din cadrul Institutului Astronomic al Academiei Române, a găzduit cea de-a IX-a ediție a International Conference in Astronomy, Astrophysics, Space and Planetary Sciences, organizată în cadrul Zilelor Academice Clujene 2026. Timp de trei zile, cercetători din România și din străinătate s-au reunit într-un spațiu comun al dezbaterii științifice. Programul conferinței a inclus teme reprezentative pentru cercetarea astronomică actuală, de la studiul asteroizilor, sateliților artificiali și mediului orbital, la astrofizică, cosmologie, exoplanete și fizică solară. Componenta tehnologică a fost susținută de cercetări privind inteligența artificială, procesarea imaginilor astronomice și dezvoltarea de noi metode și instrumente software.

Institutul Astronomic al Academiei Române a fost prezent prin cercetători și tematici specifice precum observațiile stelare, solare, cele ale corpurilor mici ale Sistemului Solar, cât și edificarea și operarea infrastructurilor avansate destinate monitorizării spațiului din vecinătatea Terrei. În cadrul conferinței, au fost prezentate strategii dedicate educației astronomice în România și o evaluare a infrastructurii observaționale și a direcțiilor strategice de dezvoltare ale Institutului Astronomic. De asemenea, au fost incluse rezultatele preliminare ale proiectului internațional Exo4Edu.

O componentă distinctă a programului conferinței a fost reprezentată de dialogul dintre cercetarea fundamentală, tehnologie, educație și istoria științei. Posterele și comunicările dedicate acestor domenii au arătat că, atât educarea publicului privind exoplanetele cât și dezvoltarea culturii astronomice în general, nu pot fi privite în limitele unei singure discipline.

Ajunsă la cea de-a IX-a ediție, conferința de la Cluj-Napoca își consolidează astfel caracterul de reuniune științifică interdisciplinară, în care cercetătorii își prezintă rezultatele actuale, unele dintre ele pentru prima dată în fața comunității de specialitate, le supun discuției colegiale și deschid noi posibilități de colaborare. În acest sens, Cluj-Napoca a oferit un cadru aparte pentru o asemenea reuniune. Aici, cupola Academiei Române, reprezentată de Institutul Astronomic, se întâlnește firesc cu dinamismul unui puternic mediu universitar, determinat în primul rând, de aportul plenar al Universității Babeș-Bolyai. Prin această proximitate între instituții și domenii de cercetare, cooperarea și contribuțiile rezultate în urma conferinței conduc la publicarea unor lucrări științifice complete într-un număr special al Romanian Astronomical Journal. Astfel, cele trei zile de dialog științific reprezintă o imagine a prezentului astronomiei, astrofizicii și a unor domenii științifice relaționate, dar și un punct de plecare pentru cercetările și publicațiile din viitor.