Institutul Astronomic al Academiei Române

Dr. Mirel Bîrlan, nominalizat la Premiul „Grigore Moisil” pentru Științe Exacte în cadrul Galei MLNR

Sâmbătă, 22 iunie 2025, a avut loc la Ateneul Român cea de-a XII-a ediție a Galei Premiilor MLNR, în cadrul căreia Directorul Institutului Astronomic al Academiei Române, Dr. Mirel Bîrlan, a fost nominalizat la Premiul „Grigore Moisil” pentru Științe Exacte. Nominalizarea a reprezentat o recunoaștere a contribuțiilor sale remarcabile în domeniul astrofizicii, în special pentru studiile avansate privind dinamica asteroizilor și cometelor, un domeniu esențial pentru înțelegerea evoluției Sistemului Solar și pentru explorări viitoare. Totodată, confirmă poziția de vârf a astronomiei în peisajul științific din România. La această ediție, premiul „Grigore Moisil” pentru Științe Exacte a fost acordat profesorului Lucian Beznea, cercetător la Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române.

Evenimentul, organizat de Marea Lojă Națională din România în parteneriat cu Academia Română și cu mai multe instituții de învățământ superior din țară, a celebrat excelența în cercetare, educație, cultură și științe aplicate.

Interviu cu Mirel Bîrlan: O viață dedicată Universului, clădită pe cooperarea franco-română

„Astronomia mi-a dat stabilitate. Mi-a dat adevăr.” Este mărturisirea lui Mirel Bîrlan, Directorul Institutului Astronomic al Academiei Române, într-un interviu-eveniment acordat Televiziunii Române, ce poate fi vizionat aici.

Cuvintele sale trec dincolo de zidurile observatorului - sunt o lecție de viață. După mai bine de două decenii petrecute la Observatorul din Paris și o carieră extraordinară în cadrul CNRS (Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța), Mirel Bîrlan s-a întors acasă, în România. A făcut-o din convingere, cu sentimentul că trebuie să ducă mai departe o misiune. De fapt, „nu cred că am plecat vreodată din România”, mărturisește el. Iar implicarea sa în formarea noii generații de astronomi români - de la publicul de vârstă școlară până la doctoranzi și cercetători postdoctorali - dovedește acest lucru. Mulți dintre cei formați de el fac acum cercetare la nivel internațional și țin steagul sus pentru astronomia românească.

Legătura dintre România și Franța, când vine vorba de știință, nu e deloc întâmplătoare. A urmat unei prietenii mai vechi, politice și militare. Dr. Bîrlan amintește că fondatorul Observatorului din București, Nicolae Coculescu, a fost format tot la Paris. Tradiția continuă și azi, prin proiecte comune și printr-o dorință comună de excelență în astronomie.

Povestea lui Mirel Bîrlan înseamnă mai mult decât o carieră, e o punte între țări, generații și visuri. A fost format în România, s-a desăvârșit în Franța, dar s-a întors mereu acasă. Crede în viitorul astronomiei românești și în pașii făcuți împreună, în echipă. De la centre de observație la distanță și monitorizarea asteroizilor, până la studiul exoplanetelor și visul întoarcerii omului pe Lună, Dr. Bîrlan ne reamintește că astronomia nu mai este de mult o aventură solitară. E o știință vie, bazată pe colaborare, pe dialog, pe mentorat și, mai ales, pe conexiunea umană.

„Cerul e un laborator”, spune el, dar nu putem schimba legile ce guvernează acolo. ”Putem doar să observăm, să învățăm și să evoluăm, la fel ca în viață”.

Asteroid Day 2025 - Ziua Porților Deschise la Institutul Astronomic al Academiei Române

Institutul Astronomic al Academiei Române vă invită la:

ASTEROID DAY - ZIUA PORȚILOR DESCHISE, 27 IUNIE 2025

Adresa: Strada Cuțitul de Argint nr. 5, Sector 4, București

Evenimentul se va desfășura între orele: 10.00 - 18.00

Accesul publicului se va face gratuit și doar pe bază de programare la adresa de email: astro@astro.ro, prin comunicarea numelui și prenumelui persoanelor care vor participa și prin alocarea de către organizator pentru fiecare vizitator, în limita locurilor disponibile, a unui interval orar de vizitare a Institutului Astronomic.

Activități:

Prezentări din domeniul astronomiei - Vizitarea spațiilor muzeale ale Institutului Astronomic - Workshopuri tematice - Observații astronomice

De la meteoriți la MOROI. Institutul Astronomic a explicat cum studiază cerul cu AI-ul românesc

Institutul Astronomic al Academiei Române a participat la două dintre cele mai importante evenimente dedicate științei și popularizării astronomiei din România: SpaceFEST 2025, desfășurat între 9 și 11 mai în campusul Universității Politehnica din București, și ASTROFEST 2025, organizat pe 24 mai în Parcul Crângași. Echipa noastră educațională a adus în mijlocul publicului un stand interactiv, dedicat explorării Universului și dialogului între cercetători și vizitatori de toate vârstele.

Una dintre atracțiile principale a fost camera all-sky MOROI, parte a rețelei naționale de detecție optică a meteoriților – Meteorites Orbits Reconstruction by Optical Imaging. Este o tehnologie avansată care urmărește cerul Patriei în întregime, în fiecare noapte, pentru studierea urmelor lăsate de bolizii ce pătrund în atmosfera Pământului și diferențierea acestora de alte categorii de obiecte. Atenția vizitatorilor a fost captivată de felul în care MOROI nu doar vede cerul României, ci îl și înțelege din ce în ce mai bine, grație algoritmilor de inteligență artificială pe care îi rulăm în centrul nostru științific. Prezentarea acestei platforme ne-a oferit prilejul de a glumi cu cei care ne-au întrebat dacă MOROI „vânează” spirite pe cer – așa cum numele său ar sugera în tradiția populară românească – explicând că acest moroi este unul prietenos, care lucrează pentru România prin știință.

La standul Institutului Astronomic, publicul a putut admira și o machetă a telescopului spațial Hubble, un excelent prilej pentru a discuta despre telescop ca instrument al cunoașterii astronomice. Un moment cu adevărat special a fost oferit de posibilitatea de a observa la microscop un fragment autentic din meteoritul Northwest Africa 869, o mostră de rocă extraterestră care provine dintr-un corp ceresc format în urmă cu miliarde de ani, considerat un adevărat „laborator geologic primordial”, deoarece păstrează în structura sa mineralogică indicii despre formarea Sistemului Solar. Sub obiectivul lupei binoculare, vizitatorii au putut descoperi detalii fascinante ale texturii acestui vestigiu cosmic, prilej de a discuta despre cum se analizează astfel de fragmente în laboratoare de specialitate.

Standul IAAR a fost completat de o serie de publicații, broșuri și materiale informative despre activitatea Institutului, și a fost cadrul a numeroase discuții directe cu copii, adolescenți, părinți și cadre didactice, despre știință și Univers.