În perioada 20–24 octombrie 2025, aproximativ 400 de elevi și cadre didactice au vizitat spațiile cultural-educative ale Institutului Astronomic al Academiei Române. Prima locație a itinerarului a fost Sala Meridian, unde, în trecut, s-a observat și înregistrat cu mare precizie, tranzitul unor stele la meridianul local. Instrumentul principal din sală, luneta meridiană Gautier-Prin, conservată astăzi ca tezaur al poporului român, a atras privirile tuturor și a generat o multitudine de întrebări. Publicul a putut afla modul în care acest instrument a fost folosit împreună cu pendulele fundamentale Leroy și Riefler, pentru a marca trecerea stelelor peste firele reticulului său și a îmbunătăți informațiile din cataloagele stelare. Considerate cercetări fundamentale, aceste măsurători au necesitat calcularea la București a unei baze de timp extrem de stabile, din care astronomii români au derivat apoi, timp de zeci de ani, ora exactă a României. Cu surpriză, vizitatorii au înțeles că se află chiar în incinta științifică în care aceasta a fost calculată și raportată, zi de zi, pentru întreg teritoriul Patriei noastre.
Periplul cultural a continuat cu expoziția mașinilor de calcul mecanice și electromecanice, precum și a primelor computere electronice, folosite în Observatorul Astronomic din București pentru reducerea observațiilor, corecții și alte calcule științifice. Rezultatul excelenței în știință obținută prin munca astronomilor români, a fost o generație nouă de cataloage cu poziții stelare verificate și o multitudine de studii de astronomie publicate în țară și străinătate. Copiii au văzut astfel că știința înseamnă a măsura, a compara și a corecta, iar prin studierea rotației „ceasului” nostru cel mai bun, Pământul, în raport cu stelele, aflăm timpul.
În Sala Planetariu, prezentările de software modern, accesibil amatorilor în mod gratuit, au schimbat registrul discuțiilor de la istoria astronomiei românești la avansul tehnologiilor contemporane din acest domeniu.
Tururile ghidate prin parcul științific și educațional al Institutului Astronomic au cuprins și Cupola Soare, una dintre clădirile științifice ale României, de unde steaua de lângă noi, Soarele, este monitorizată în fiecare zi.

Astronomia/Astrofizica în general, studiul planetelor extra-solare în particular, sunt domenii care atrag în mod natural curiozitatea elevilor și pot să crească interesul acestora spre știință. Scopul proiectului este de a conecta aceste întrebări spre fundamentele de bază ale științelor de bază, în special către fizică și matematică.
Formarea cadrelor didactice în cadrul proiectului le va permite să ia contactul cu cele mai recente cercetări științifice în domeniu, să realizeze observații în timp real pentru a înțelege modul în care sunt dobândite aceste cunoștințe, să proceseze datele obținute în timp real și să înțeleagă atât limitele, precum și modul în care acestea trebuie interpretate.
Institutul Astronomic al Academiei Române este partener în proiectul Erasmus+ Exoplanets for Education, 2024-1-FR01-KA220-SCH-000256856, finanțat de Comisia Europeană.
Apelul de ofertă, lansat pe 13 octombrie 2025, va permite formarea a 15 profesori pentru descoperirea noțiunilor legate de planetele extra-solare și pentru implementarea unui modul educațional în școală pe aceasta tematică.
Apelul de selecție îl găsiți aici - pdfComisia Națională implicată în derularea proiectului Erasmus+ intitulat Exoplanets for Education (acronim Exo4Edu) a deliberat și a realizat clasamentul dosarelor de candidatură pentru prima Școală Natională.
Rezultatele se găsesc în fișierul alăturat. - pdf
Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) acordă prin Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) finanţări nerambursabile pentru proiecte care au ca scop protejarea şi promovarea monumentelor istorice. Priorităţile INP în vederea finanţării prin TMI, au fost următoarele:
INSTITUTUL ASTRONOMIC a participat la SESIUNEA TMI I/2025 a competiției cu proiectul "Consolidare, restaurare și punere în valoare Casa Bosianu” care în urma evaluărilor succesive a fost selectat pentru finanțare pe poziția 15 din lista proiectelor finanțate, contractul de finanțare fiind semnat în data de 25 septembrie 2025. Prin finanțarea obținută, proiectul urmărește:
Centre National d’Études Spatiales (CNES) a atribuit oficial consorțiului condus de Aldoria și de o importantă companie industrială franceză contractul de experimentare în domeniul analizei atitudinii în cadrul programului EU SST (EU Space Surveillance and Tracking). Inițiativa de cercetare și dezvoltare, programată pentru perioada septembrie 2025 – iunie 2026, are ca obiectiv elaborarea și validarea unor algoritmi inovatori pentru caracterizarea stării de atitudine a obiectelor spațiale active și inactive, prin fuziunea de date optice, radar și RF pasiv, îmbunătățită cu tehnici de învățare automată.
În cadrul EU SST, CNES urmărește să valorifice pe deplin capabilitățile senzorilor actuali și viitori pentru a îmbunătăți precizia și promptitudinea estimării atitudinii obiectelor spațiale necooperante. Contractul de cercetare-dezvoltare se va concentra pe:
Consorțiul se bazează și pe colaborarea unor laboratoare și parteneri europeni:
Prin fuziunea fluxurilor eterogene de senzori și utilizarea învățării automate, proiectul își propune:
"Este o recunoaștere a competențelor și valorii echipei AIRA participante în cadrul consorțiului, o expertiză pe care echipa noastră va urmări să și-o extindă în viitoare activități într-un parteneriat academic-industrial" subliniază Mirel Bîrlan directorul Institutului Astronomic.