Imagine cu Observatorul Astronomic din Paris, fondat în anul 1667. Foto credit: S. Anghel
Un astronom român contribuie la elucidarea misterului meteoriților mai uscați decât asteroizii
Dr. Simon Anghel, astronom la Observatorul de la Paris și Institutul Astronomic al Academiei Române, face parte dintr-o echipă de cercetători care a investigat de ce meteoriții găsiți pe Terra conțin mult mai puțină apă decât probele pure aduse de misiunile spațiale de pe asteroizi precum Bennu și Ryugu. Astfel de asteroizi sunt considerați surse importante de apă pentru Pământul timpuriu.
Deși observațiile astronomice indică faptul că majoritatea asteroizilor din apropierea Pământului sunt de acest tip, mai puțin de 4% dintre meteoriții descoperiți pe Terra sunt condrite carbonice. Pentru o lungă perioadă de timp, s-a presupus că atmosfera Pământului acționează ca un filtru, distrugând aceste roci mai fragile în timpul intrării lor incandescente, sub formă de bolid. Însă, cercetarea condusă de Dr. Patrick M. Shober (NASA, Observatorul de la Paris), folosind date de la rețele de observare a bolizilor (incluzând rețeaua MOROI, care acoperă România), sugerează altceva.
Studiul publicat în Nature Astronomy arată că stresul termic din spațiu este principalul motiv. Când acești asteroizi orbitează aproape de Soare, fluctuațiile mari de temperatură îi fac să crape și să se fragmenteze înainte de a ajunge în atmosfera noastră. Astfel, doar fragmentele mai rezistente, și adesea mai 'uscate', supraviețuiesc călătoriei cosmice și traversării atmosferice pentru a deveni meteoriți. Această selecție naturală din spațiu explică discrepanța observată.
Articolul întreg se poate găsi aici: Nature Astronomy
Vizitarea parcului științific și educațional al Institutului Astronomic: o fereastră deschisă spre Univers
„Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” la Institutul Astronomic al Academiei Române
În lunile martie și aprilie ale anului curent, Institutul Astronomic al Academiei Române a participat în această primăvară la programele educaționale naționale „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, organizând o serie de activități științifice și culturale dedicate elevilor și publicului larg, desfășurate în principalele spații de vizitare ale instituției: Sala Meridian, Cupola Ecuatorială, Sala Planetariu, Holul Sălii Planetariu, Holul Pavilionului Principal, Cupola Soare și rondul din apropierea Vilei Bosianu.
Cele câteva sute copii și adulți care ne-au vizitat, au avut ocazia de a explora patrimoniul astronomic românesc și de a învăța, prin metode interactive, despre Univers și rolul cercetării științifice. Astfel, redarea unui videoclip educațional cu efect optic tridimensional despre fizica Soarelui, vizionat cu ajutorul ochelarilor anaglifi - ce permit perceperea efectului de profunzime, a facilitat înțelegerea proceselor care au loc în atmosfera solară și a modului în care Soarele influențează Pământul.
Lunetele și pendulele fundamentale din Sala Meridian, luneta astrograf cu o lungime de 6 metri din Cupola Ecuatorială și informațiile despre vasta colecție de plăci astrofotografice realizate la Observatorul Astronomic din București, au ilustrat contribuția importantă a României la cercetările științifice internaționale.
În Cupola Soare, vizitatorii au descoperit activitatea zilnică de patrulare solară, în cadrul căreia se monitorizează în mod sistematic petele solare și alte fenomene legate de activitatea stelei de lângă noi. De asemenea, în Sala Planetariu, o prezentare realizată cu ajutorul software-ului Stellarium i-a ghidat pe copii printre stele, constelații, planete și comete, într-o simulare digitală a cerului nocturn.
Activitățile au inclus și o incursiune în istoria Vilei Bosianu, cu tinerii noștri vizitatori mergând pe urmele pașilor vizionarilor patrioți români și poate chiar ai lui Alexandru Ioan Cuza, care la 1859 discutau în acest imobil, în mare taină, despre crearea unui stat modern numit România.
Schimbare fus orar 2025 - 30 martie 2025
Schimbare de fus orar pentru 2025: Explicație și efecte astronomice
O schimbare de fus orar se referă la ajustarea orei standard observate de o țară sau regiune, fie din cauza tranzițiilor către ora de vară (DST), a deciziilor legislative de schimbare a fusurilor orare sau a ajustărilor globale ale măsurării timpului. În 2025, diverse locații din întreaga lume pot experimenta schimbări de fus orar datorită deciziilor guvernamentale, politicilor de economisire a energiei sau sincronizării cu partenerii economici.
Cauzele schimbărilor de fus orar:
Efectele astronomice ale schimbărilor de fus orar:
In ultima duminică din luna martie, mai precis pe 30 martie 2025, ora 03:00 dimineața devine ora 04:00 dimineața. Revenirea la timpul legal civil din România se va face în ultima duminică din octombrie, atunci când ora 04:00 dimineața va deveni ora 03:00 dimineața.
Pendul astronomic de înaltă precizie utilizat pentru menținerea timpului în cadrul observațiilor astronomice (secolul XIX)
Schemă generică a echinocțiului
Echinocțiul de primăvară în anul 2025
Echinocțiul de primăvară în anul 2025 se va produce pe 20 martie la ora 11h01m30,18s, Timp Legal Român.
Pământul descrie în spațiu o orbită, asimilată cu un cerc mare. Planul în care se află orbita Pământului se numește planul eclipticii. Văzut de pe Pământ, este echivalent să considerăm că Soarele descrie în spațiu aceeași orbită în jurul unui Pământ considerat fix.
Pe de altă parte, Pământul este înclinat în spațiu, astfel încât axa sa de rotație nu este perpendiculară pe planul orbitei sale, adică pe planul eclipticii. Totuși, axa sa de rotație este, prin definiție, perpendiculară pe planul definit de ecuator. Acest plan se numește planul ecuatorial ceresc. Cele două planuri – planul eclipticii și planul ecuatorial ceresc – sunt, așadar, înclinate unul față de celălalt.
Astfel, prin definiție, momentul echinocțiului este definit ca acel instant în care Soarele se află în punctul special determinat de intersecția acestor două planuri fundamentale. Cu alte cuvinte, în timpul echinocțiilor, Soarele se află în planul ecuatorului ceresc. Deoarece există un singur ecuator ceresc (cel care împarte Pământul în două și este perpendicular pe axa sa de rotație) și un singur Soare, momentele echinocțiilor sunt unice, indiferent de locul în care ne aflăm pe Pământ.
Definim datele echinocțiilor și solstițiilor, care sunt deci începuturile anotimpurilor astronomice, ca fiind momentele în care longitudinea planetocentrică aparentă a Soarelui (incluzând efectele aberației și mișcării polului) este un multiplu întreg de 90°.
In anul 2025 echinocțiul de primăvară se va produce pe data de 20 martie, la ora 9h01m30,18 in Timp Universal Coordonat. Pentru România acest moment este echivalent cu 20 martie 2025, ora 11h01m30,18s.. Echinocțiul de primăvară pentru țările din emisfera de nord a Pământului corespunde cu echinocțiul de toamnă din emisfera de sud.