Institutul Astronomic al Academiei Române

APSIS: Monitorizarea fotometrică a sateliților inactivi

Trei cercetători ai Institutului Astronomic au publicat recent un nou studiu care prezintă APSIS, un program automatizat dedicat monitorizării fotometrice pe termen lung și de înaltă precizie a sateliților inactivi aflați pe orbite geosincrone (GEO) și pe orbite medii terestre (MEO). Utilizând infrastructura Observatorului Berthelot, APSIS furnizează un set unic de date fotometrice și astrometrice, colectate pe parcursul mai multor ani, care permit investigarea sistematică a dinamicii rotaționale a sateliților și a stabilității orbitale pe termen lung, componente esențiale ale conceptului de conștientizare a situației spațiale (Space Situational Awareness, SSA).

Studiul demonstrează că APSIS poate detecta variații subtile, cu periodicitate aproape anuală, ale perioadelor de rotație ale sateliților, atribuite cuplului generat de presiunea radiației solare și poate constrânge orientarea axelor de rotație prin modelare fizică. În plus, autorii introduc un nou cadru de inversie a curbelor de lumină, care permite reconstruirea geometriei sateliților pe baza observațiilor optice, oferind perspective noi asupra proprietăților fizice ale obiectelor spațiale nefuncționale. Această lucrare evidențiază rolul tot mai important al studiilor optice automatizate în monitorizarea sateliților inactivi și în îmbunătățirea siguranței și sustenabilității mediului spațial apropiat Pământului.

Rezultatele au fost publicate în revista Acta Astronautica.

Noi activități în cadrul proiectului european Exo4edu

Observatorul Astronomic din Cluj a găzduit miercuri, 10 decembrie 2025, o acțiune educațională organizată în cadrul proiectului „Exoplanets for Education” (2024-1-FR01-KA220-SCH-000256856) Exo4edu, finanțat de Comisia Europeană prin Programul Erasmus+, care a fost realizată de Observatorul Astronomic al Academiei Române Filiala Cluj-Napoca, Institutul Astronomic al Academiei Romane și Universitatea Babeș-Bolyai.

Evenimentul, inițiat și coordonat de lect. dr. Iharka Csillik, cercetătoare la Observatorul Astronomic al Academiei Române Filiala Cluj-Napoca, a reunit studenți ai Facultății de Matematică și Informatică a Universității Babeș-Bolyai și elevi de clasa a VII-a dintr-o școală din județul Sălaj, în jurul unei prezentări a aplicației Exo4EDU, urmată de o simulare practică realizată de studenți.

Demersul a valorificat metode de învățare experimentală axate pe studiul exoplanetelor. În prima parte, au fost prezentate teme din domeniul astronomiei, într-o manieră accesibilă și aplicată, menite să clarifice concepte noi pentru elevi. Ulterior, a fost utilizată o aplicație dedicată problematicii călătoriilor interstelare, pe baza căreia au fost constituite 12 grupuri mixte, fiecare participant selectând o exoplanetă din baza de date exoplanet.eu și estimând, cu sprijinul studenților, durata necesară pentru a ajunge la aceasta, în funcție de viteza celor mai rapide nave spațiale. Activitatea s-a încheiat cu observații astronomice realizate cu telescopul, vizând planeta Saturn, steaua Vega și roiul deschis Pleiadele, contribuind la stimularea interesului elevilor pentru cercetarea astronomică.

Credit: © Observatorul Astronomic Cluj-Napoca

Întâlnire a Echipei Științifice de Lucru Proba-3

Institutul Astronomic al Academiei Române a avut onoarea de a găzdui două evenimente științifice de anvergură în perioada 24 – 28 noiembrie 2025, reunind experți din sectorul misiunilor spațiale: Cea de-a 12-a Întâlnire a Echipei Științifice de Lucru Proba-3 (Proba-3 Science Working Team Meeting) și Primul Atelier de Lucru pentru Date ASPIICS (The First ASPIICS Data Workshop). Pe parcursul celei de-a 12-a Întâlniri a Echipei de Lucru Proba-3, oamenii de știință au purtat discuții cuprinzătoare privind statutul actual al misiunii Proba-3 și au definit cazuri de utilizare științifică în colaborare ce urmează a fi aplicate în cadrul campaniilor de observații în curs sau viitoare. Unul dintre punctele centrale ale acestei întâlniri a fost intrarea cu succes a misiunii în faza sa operațională. Observațiile de înaltă calitate capturate de instrumentul ASPIICS sunt acum calibrate și disponibile public, marcând o etapă majoră pentru comunitatea științifică și sporind semnificativ oportunitățile de cercetare a coroanei solare. Primul Atelier de Lucru pentru Date ASPIICS a servit ca o platformă esențială, adunând nu doar oamenii de știință din echipa Proba-3, ci și un grup de cercetători din domeniu. Obiectivul principal al acestui eveniment a fost acela de a promova și facilita utilizarea datelor ASPIICS în rândul întregii comunități științifice. Atelierul a încurajat cu succes aplicarea acestor seturi de date unice în vederea obținerii de noi perspective asupra dinamicii și fizicii coroanei solare din regiunea inferioară.

Astrofotografie în mediul urban realizată la Institutul Astronomic în cadrul proiectului Exo4Edu

Telescopul inteligent Vespera II (Vaonis) a fost integrat recent în infrastructura Institutului Astronomic al Academiei Române (IAAR) în cadrul implementării proiectului european Exo4Edu. Acest demers urmărește dezvoltarea competențelor STEAM (Science, Technology, Engineering, Arts, Mathematics) ale profesorilor și elevilor, folosind un instrument dedicat programelor de educație și popularizare, cu posibilitatea de utilizare și în activități observaționale. În contextul misiunii Institutului Astronomic de cercetare fundamentală în domeniul astronomiei și astrofizicii, dezvoltare de know-how și parteneriate high-tech specializate, precum și de educare a publicului prin știință – Vespera II și-a început activitatea ca o stație de observații compactă, complet automatizată, ce face accesibilă astrofotografia de calitate în mediul urban.

Instrumentul îmbină un refractor apocromat cvadruplet de 50 mm cu un senzor Sony IMX585 de înaltă sensibilitate și cu tehnologii precum Live Stacking și CovalENS, care permit acumularea și compunerea dinamică de imagini, inclusiv sub formă de mozaic pentru obiecte extinse. Alinierea și urmărirea sunt realizate automat, prin GPS, plate solving și montură azimutală GoTo, iar controlul complet al observațiilor se face din aplicația Singularity, instalată pe o tabletă de mici dimensiuni. Integrarea modulului de inteligență artificială LumENS, capabil să ofere explicații în timp real despre obiectele observate, sprijină direct activitatea educațională a IAAR, ceea ce facilitează dialogul științific cu publicul.

Capabilitățile sistemului Vespera II au fost ilustrate prin obținerea din București a primei imagini cu acest instrument (galaxia M31 - Andromeda), și prin observații ale Soarelui, realizate cu filtru solar. În timp ce configurarea și monitorizarea se desfășoară pe o tabletă compactă, pentru prezentările destinate publicului imaginea discului solar va fi afișată pe o tabletă cu diagonala mare, astfel încât detaliile fotosferei și ale petelor solare să poată fi analizate colectiv. În acest fel, Vespera II devine o punte între infrastructura de cercetare a IAAR și activitățile sale continue de educație științifică. Acest instrument va oferi vizitatorilor acces direct, vizual și interactiv la fenomenele cerului profund și la dinamica Soarelui.