Afișul oficial al Forumului Astronomic
Forumul astronomic „Provocările astronomiei contemporane în societate și experiența chiliană”
Organizatori: Institutul Astronomic al Academiei Române & Ambasada Republicii Chile în România
Ora 10:00 - Cuvânt de salut din partea Prezidiului Academiei Române - ES domnul Julio Bravo, Ambasador al Republicii Chile .
Alocuțiuni - prof. univ. Daniel David - membru corespondent al Academiei Române, ministrul Educației și Cercetării - dr. Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare - astronaut Dumitru-Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române - dr. Monica Rubio, vicepreședinte al Uniunii Astronomice Internaționale, laureată a Premiului Național pentru Ştiință din Chile - dr. Ulpia Botezatu, Chairperson UN-COPUOS (Comitetul Organizației Națiunilor Unite privind Utilizarea Pașnică a Spațiului Cosmic) - dr. Magda Stavinschi, astronom emerit la Institutul Astronomic - prof. Carmen Busu, director general Școala gimnazială nr. 168, București: Curricula școlară și programe specifice pentru astronomie - reprezentantul comunității de astronomi amatori (TBD)
Ora 12:00 - Prezentarea Institutului Astronomic: programe științifice, prezent, perspective - Întâlnire cu presa, discuții informale
Întâlnirea se va desfășura în limba engleză, în format hibrid. Va fi disponibila și prin zoom: https://us02web.zoom.us/j/86527373275?pwd=uSUyRgiY9RWEH3DDDghig8QacRlBrQ.1
Imagine cu Observatorul Astronomic din Paris, fondat în anul 1667. Foto credit: S. Anghel
Un astronom român contribuie la elucidarea misterului meteoriților mai uscați decât asteroizii
Dr. Simon Anghel, astronom la Observatorul de la Paris și Institutul Astronomic al Academiei Române, face parte dintr-o echipă de cercetători care a investigat de ce meteoriții găsiți pe Terra conțin mult mai puțină apă decât probele pure aduse de misiunile spațiale de pe asteroizi precum Bennu și Ryugu. Astfel de asteroizi sunt considerați surse importante de apă pentru Pământul timpuriu.
Deși observațiile astronomice indică faptul că majoritatea asteroizilor din apropierea Pământului sunt de acest tip, mai puțin de 4% dintre meteoriții descoperiți pe Terra sunt condrite carbonice. Pentru o lungă perioadă de timp, s-a presupus că atmosfera Pământului acționează ca un filtru, distrugând aceste roci mai fragile în timpul intrării lor incandescente, sub formă de bolid. Însă, cercetarea condusă de Dr. Patrick M. Shober (NASA, Observatorul de la Paris), folosind date de la rețele de observare a bolizilor (incluzând rețeaua MOROI, care acoperă România), sugerează altceva.
Studiul publicat în Nature Astronomy arată că stresul termic din spațiu este principalul motiv. Când acești asteroizi orbitează aproape de Soare, fluctuațiile mari de temperatură îi fac să crape și să se fragmenteze înainte de a ajunge în atmosfera noastră. Astfel, doar fragmentele mai rezistente, și adesea mai 'uscate', supraviețuiesc călătoriei cosmice și traversării atmosferice pentru a deveni meteoriți. Această selecție naturală din spațiu explică discrepanța observată.
Articolul întreg se poate găsi aici: Nature Astronomy
„Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” la Institutul Astronomic al Academiei Române
În lunile martie și aprilie ale anului curent, Institutul Astronomic al Academiei Române a participat la programele educaționale naționale „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, organizând o serie de activități științifice și culturale dedicate elevilor și publicului larg, ce au fost desfășurate în principalele spații de vizitare ale instituției: Sala Meridian, Cupola Ecuatorială, Sala Planetariu, Holul Sălii Planetariu, Holul Pavilionului Principal, Cupola Soare și rondul din apropierea Vilei Bosianu.
Cele câteva sute copii și adulți care ne-au vizitat, au avut ocazia de a explora patrimoniul astronomic românesc și de a învăța, prin metode interactive, despre Univers și rolul cercetării științifice. Astfel, redarea unui videoclip educațional cu efect optic tridimensional despre fizica Soarelui, vizionat cu ajutorul ochelarilor anaglifi - ce permit perceperea efectului de profunzime, a facilitat înțelegerea proceselor care au loc în atmosfera solară și a modului în care Soarele influențează Pământul.
Lunetele și pendulele fundamentale din Sala Meridian, luneta astrograf cu o lungime de 6 metri din Cupola Ecuatorială și informațiile despre vasta colecție de plăci astrofotografice realizate la Observatorul Astronomic din București, au ilustrat contribuția importantă a României la cercetările științifice internaționale.
În Cupola Soare, vizitatorii au descoperit activitatea zilnică de patrulare solară, în cadrul căreia se monitorizează în mod sistematic petele solare și alte fenomene legate de activitatea stelei de lângă noi. De asemenea, în Sala Planetariu, o prezentare realizată cu ajutorul software-ului Stellarium i-a ghidat pe copii printre stele, constelații, planete și comete, într-o simulare digitală a cerului nocturn.
Activitățile au inclus și o incursiune în istoria Vilei Bosianu, cu tinerii noștri vizitatori mergând pe urmele pașilor vizionarilor patrioți români și poate chiar ai lui Alexandru Ioan Cuza, care la 1859 discutau în acest imobil, în mare taină, despre crearea unui stat modern numit România.
Vizitarea parcului științific și educațional al Institutului Astronomic: o fereastră deschisă spre Univers
Pendul astronomic de înaltă precizie utilizat pentru menținerea timpului în cadrul observațiilor astronomice (secolul XIX)
Schimbare fus orar 2025 - 30 martie 2025
Schimbare de fus orar pentru 2025: Explicație și efecte astronomice
O schimbare de fus orar se referă la ajustarea orei standard observate de o țară sau regiune, fie din cauza tranzițiilor către ora de vară (DST), a deciziilor legislative de schimbare a fusurilor orare sau a ajustărilor globale ale măsurării timpului. În 2025, diverse locații din întreaga lume pot experimenta schimbări de fus orar datorită deciziilor guvernamentale, politicilor de economisire a energiei sau sincronizării cu partenerii economici.
Cauzele schimbărilor de fus orar:
Efectele astronomice ale schimbărilor de fus orar:
In ultima duminică din luna martie, mai precis pe 30 martie 2025, ora 03:00 dimineața devine ora 04:00 dimineața. Revenirea la timpul legal civil din România se va face în ultima duminică din octombrie, atunci când ora 04:00 dimineața va deveni ora 03:00 dimineața.