Etajul de rachetă Falcon 9 care a lansat sonda spațială Hera
Monitorizarea din România a lansării misiunii spațiale Hera
Sonda spațială Hera, dezvoltată de Agenția Spațială Europeană, a fost lansată de la Cape Canveral pe 7 octombrie 2024, ora 17:52 (ora României). Misunea are ca scop studierea asteroidului (65803)Didymos și a satelitului său Dimorphos, care a fost lovit intenționat cu un proiectil pe 22 septembrie 2022. Hera va studia urmările acestui impact, pentru a se înțelege mai bine cum poate devia omenirea un asteroid periculos pentru civilizația umană.
La numai 8 ore după lansare, de la Institutul Astronomic al Academiei Române, Observatorul din Berthelot, a fost observat etajul de rachetă Falcon 9 care a lansat sonda spațială, pe când se afla la 145.000 km de Pământ. Obiectul se mișcă repede și variază în strălucire pentru că se rotește necontrolat. Sonda spațială Hera se află și ea în imagini dar este prea mică și nu a fost detectată cu telescopul nostru.
Equinox
Autumn Equinox 2024
Momentul echinocțiului de toamnă în emisfera nordică este acela al momentului de timp la care longitudinea geocentrică aparentă a centrului Soarelui este egală cu 180 de grade.
Mult mai comun, în mass-media și în societate, momentul echinocțiului de toamnă este asociat cu ziua din luna septembrie în care lungimea zilei și a nopții sunt egale.
În anul 2024, echinocțiul de toamnă se va produce duminică 22 septembrie la ora 12h43min40,82sec Timp Universal Coordonat (UTC), adică la ora 15h43min40,82sec în Timp Legal al României (UTC+3h, deoarece suntem încă la ora de vara).
La acest moment, în 2024, latitudinea geocentrică a centrului Soarelui are valoarea de − 0,56″, iar ascensia dreapta are valoarea de 12h00min. 0,015ssec iar declinația sa este de − 0,52″. După cum se poate constata din valorile latitudinii geocentrice și ale ascensiei drepte, ele sunt apropiate de zero și respectiv 12h. De aceea se mai spune ca Soarele se află în direcție opusă direcției punctului vernal în timpul echinocțiului de toamna. Aceasta ultima afirmație este parțial exactă și poate fi acceptată deoarece diametrul aparent al Soarelui este de ordinul a 30 de minute de arc.
Echinocțiul de toamna pentru tarile din emisfera de nord a Pământului corespunde cu echinocțiul de primăvară din emisfera de sud.
Calendarul utilizat în România este calendarul gregorian. Calendarul gregorian a fost conceput și adoptat în 1582 pentru a se evita deriva datelor pentru schimbarea anotimpurilor. Astfel, conform calendarului gregorian, datele pentru echinocțiul de toamnă vor fi mereu în perioada 21-24 septembrie. Echinocțiul de toamnă se va petrece în majoritatea anilor în 22 sau 23 septembrie. Datele în care acesta se produce în 21 septembrie sau în 24 septembrie sunt mai puțin frecvente. Astfel, în 2092 echinocțiul de toamnă va avea loc la 21 septembrie, pentru prima data la aceasta data de la crearea calendarului gregorian.
În anul 1803 echinocțiul de toamna a avut loc la 24 septembrie, pentru prima data de la crearea calendarului gregorian.
Participarea Institutului Astronomic la evenimentul Splendor Hortus 2024
În data de 8 august 2024, Institutul Astronomic al Academiei Române a participat la evenimentul cultural „Splendor Hortus” organizat în Parcul Cișmigiu de Primăria Municipiului București, prin Direcția de Mediu, Serviciul de Ecologie Urbană. La acest eveniment, echipa IAAR și-a propus popularizarea ofertei culturale a Institutului Astronomic și în general, educația prin știință și astronomie.
Publicul participant a avut astfel ocazia de a privi Soarele prin filtre profesionale montate pe telescoape. Splendoarea observării directe a stelei de lângă noi a impresionat vizitatorii de toate vârstele prezenți la standul IAAR, prilej de a răspunde numeroaselor întrebări ale acestora.
Prin componenta de machetare pe care am integrat-o acestui eveniment - un mini-planetariu cu sistemul de mecanică cerească Soare-Pământ-Lună dar și o stație orbitală, am putut activa metodele învățării prin descoperire și modelare, în demersul nostru de a comunica eficient informația tehnico-științifică, în special către publicul de vârstă școlară.
De această dată, prin puternica lupă binoculară a IAAR publicul a privit un fragment al meteoritului condritic Gao Guenie, ce a fost descoperit în anul 1960 în Africa de Vest (Burkina Faso). Fascinația observării directe a unui corp de origine extraterestră, vechi de miliarde de ani, și tentația irezistibilă a zeci de mânuțe curioase de a-l studia folosind simțul tactil și de „a regla” lupa binoculară, i-a încântat pe profesioniștii de mâine ai laboratoarelor și firmelor României.
AIRA Team la evenimentul cultural „Splendor Hortus” 2024
Dr. Ruxandra Toma, Institutul Astronomic al Academiei Române
Moon Day 2024 la Institutul Astronomic. Dr. Ruxandra Toma ne vorbește despre Lună
Dr. Ruxandra Toma a ales astronomia din pasiunea sa pentru stele, apărută încă din copilărie, și pentru a înțelege în fiecare zi mai mult, legitățile care descriu complexitatea splendidă a Universului. O profesionistă a cercetării științifice în domeniul astronomiei și astrofizicii, Ruxandra a câștigat o bursă de studii și a obținut apoi titlul doctoral la Universitatea Queen's din Belfast (Irlanda de Nord, UK). A revenit în România pentru a pune umărul la efortul cercetării științifice românești în cadrul acestei „științe a științelor”, astronomia, cu agilitatea minții sale și puterea de muncă. Expertiza pe care a dobândit-o în stele variabile și în cercetările de astrofizică de tip time domain a adus o valoare în plus dinamicului nucleu de cercetare științifică al Institutului Astronomic al Academiei Române.
Cu ocazia celebrării Aselenizării, a primilor pași ai omului pe Lună (20 iulie 1969), Dr. Toma ne povestește într-o scurtă prezentare video adresată publicului general, lucruri mai cunoscute și mai puțin cunoscute despre vecinul nostru cosmic cel mai apropiat.
Descărcați înregistrarea de aici