Posterul oficial al evenimentului
Progres științific în domeniul astronomiei și asimilare dinamică multidisciplinară în România
La data de 13 noiembrie 2024, la Filiala din Cluj-Napoca a Academiei Române, a avut loc o masă rotundă dedicată dinamicii multidisciplinare corelată progreselor din domeniul astronomiei. Evenimentul a oferit un prilej de reflecție asupra evoluțiilor contemporane din acest domeniu, comparabile cu marile descoperiri geografice din secolele XV-XVI.
La această consfătuire au fost puse în dezbatere aspecte legate de integrarea în sistemul de învățământ românesc a noilor descoperiri științifice, dezvoltarea infrastructurii de cercetare din România și a resursei umane specializate în domeniul astronomiei. Discuțiile au fost axate pe întrebări-cheie legate de capacitatea instituțiilor românești de cercetare și învățământ de a se adapta acestui val uriaș de informații și schimbărilor pe care le implică. Printre întrebările la care s-a căutat un răspuns s-au aflat următoarele:
- Cum fac față instituțiile de cercetare și învățământ românești acestui flux uriaș de informații, precum și schimbărilor de paradigmă care se vor produce?
- Care este capacitatea de introducere a Noului în programele de învățământ?
- Care este capacitatea de compatibilizare a infrastructurii de cercetare românești cu cea mondială?
- Cât de departe suntem de realizarea unei mase critice de cercetători în astronomie pentru a face față provocărilor timpului nostru?
La eveniment au participat astronomi de la Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca și Observatorul Astronomic din București - ambele din cadrul Institutului Astronomic al Academiei Române, alături de specialiști din domenii conexe precum matematică, fizică, filosofie, informatică și din alte arii culturale.
Distribution of the taxonomic classes obtained for all objects of the NEOROCKS survey color data.
Neorocks final results - Romanian astronomers get involved
NEOROCKS stands for Near Earth Objects, Rapid Observations, Characterization and Key Responses.
NEOROCKS has connected expertise in performing small body astronomical observations and the related modelling needed to derive their dynamical and physical properties, to the pragmatic planetary defense approach, which aims to provide operational loops and information systems to protect citizens and ground infrastructures from potential threats. For more than three years the European consortium collected astronomical observations, modelled dynamically and physically surfaces and internal properties of Near Earth Objects (NEOs).
One of the objectives of NEOROCKS is to characterize as many Potential Hazardous Asteroids (PHAs) as possible in terms of their colors. NEOs have small diameters and can be observed from ground-based telescopes during close encounters with Earth. Their favorable geometries, sometimes for a time period of hours and days, need to be used to perform as many observations as possible in order to have access to several parameters that will ultimately aid in constraining their mass, shape, surface composition, surface rugosity, and internal structure.
The final results of the NEOROCKS color database are composed of 170 objects that were observed for more than 63 nights between 2020 and 2023. Most of these observations were carried out at the Observatoire de Haute Provence in France. A few observations were performed at the Pic du Midi Observatory (also in France). The survey was done in four broadband filters, namely B, V, R, and I. The sample also contains values of colors for asteroid (99942) Apophis, which will graze the Earth on April 13, 2029.
The statistics of the taxonomical types clearly indicate a large percentage of rocky silicate-rich asteroids (S-complex taxon). For objects with diameters smaller than 500 m, approximately 59% of them are S-type objects. This large percentage is mainly due to a bias induced by the surface reflectivity of objects (S-type asteroids are more reflective than C-type objects).
The chaos for the objects of the NEOROCKS color database was determined using the Lyapunov time of each object. The statistics show that the average Lyapunov time does not go beyond 100 years.
Several objects of the NEOROCKS color database have orbits similar to those of meteoroids associated with meteor showers. Among them, the asteroid 2011 OL51 was validated by two metrics used for this investigation, and it may be one of the parent bodies of the OCC meteor shower.
For more information on the subject follow the link here enclosed.
Birlan M., Barucci, M.A.,…, Sonka A.,…, Nedelcu A., …, Anghel S., et al - NEOROCKS color survey: Final results, Astronomy & Astrophysics, Volume 689, id.A334, 2024, https://www.aanda.org/articles/aa/pdf/2024/09/aa50495-24.pdf
Despre reducerea dezastrelor naturale, la Muzeul Tehnic
Institutul Astronomic al Academiei Române, în parteneriat Primăria Municipiului București, Direcția de Mediu - Serviciul Ecologie Urbană, a participat în data de 15 octombrie 2024 în incinta Muzeului Național Tehnic „Dimitrie Leonida", la proiectul „CLADES NON TIMEO" prilejuit de „Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale".
Cu ocazia acestei participări, Institutul Astronomic a activat mai multe componente educaționale. Astfel, fundalul standului Institutului a fost reprezentat vizual și informațional de mai multe roll-upuri tematice color. Acestea au fost integrate în prezentarea corpurilor cerești ce pot avea un anumit grad de periculozitate pentru Terra, prin probabilitatea evaluată matematic pentru multe dintre ele, de a lovi planeta noastră. De la standul Institutului nu a lipsit nici de această dată o amplă zonă de modelare-machetare reprezentată de printuri 3D la scară redusă, ale unor asteroizi și planete pitice din Sistemul Solar, dar și de machetele unor vehicule cosmice, asemănătoare celor care asolizează pe asteroizi. Alături de modelele 3D, fragmente reale de meteorit vechi de miliarde de ani, ce au fost descoperite în Africa, au putut fi studiate de participanții la eveniment.
Transferul tehnologic de la industria aero-spațială la aparatele și produsele uzuale ale vieții noastre cotidiene a fost de asemenea inclus în discuții, prin prezentarea altor machete, iar problematizarea dinamicii din aceste domenii a fost explicată vizitatorilor prin exemple concrete, în special publicului de vârstă școlară.
Spectaculoasa machetă a telescopului spațial Hubble a reprezentat un punct focal de atracție a privirilor la standul Institutului Astronomic.
O multitudine de luminițe colorate ale modelelor noastre, exclamații de uimire, nenumărate întrebări și multe chipuri zâmbitoare, au caracterizat desfășurarea acestui eveniment.
Echipa educațională a Institutului Astronomic prezintă contribuțiile astronomilor români pentru înțelegerea pericolelor ce pot veni din spațiul cosmic în condițiile legităților mecanicii cerești.
Etajul de rachetă Falcon 9 care a lansat sonda spațială Hera
Monitorizarea din România a lansării misiunii spațiale Hera
Sonda spațială Hera, dezvoltată de Agenția Spațială Europeană, a fost lansată de la Cape Canveral pe 7 octombrie 2024, ora 17:52 (ora României). Misunea are ca scop studierea asteroidului (65803)Didymos și a satelitului său Dimorphos, care a fost lovit intenționat cu un proiectil pe 22 septembrie 2022. Hera va studia urmările acestui impact, pentru a se înțelege mai bine cum poate devia omenirea un asteroid periculos pentru civilizația umană.
La numai 8 ore după lansare, de la Institutul Astronomic al Academiei Române, Observatorul din Berthelot, a fost observat etajul de rachetă Falcon 9 care a lansat sonda spațială, pe când se afla la 145.000 km de Pământ. Obiectul se mișcă repede și variază în strălucire pentru că se rotește necontrolat. Sonda spațială Hera se află și ea în imagini dar este prea mică și nu a fost detectată cu telescopul nostru.