Institutul Astronomic dezvăluie misterele științelor spațiale la Centrul Cultural Francez

Marți, 11 februarie 2025, Institutul Astronomic al Academiei Române (AIRA) a participat la evenimentul „În inima științelor”, organizat la Institutul Francez din România, marcând Ziua Internațională a Femeilor și Fetelor în Știință. Evenimentul a reunit elevi de la diverse licee, oferindu-le oportunitatea de a explora lumea fascinantă a cercetării științifice.

Standul Institutului Astronomic la acest eveniment a inclus roll-up-uri informative ce prezentau istoria cercetării astronomice din România și o parte dintre echipamentele sale tehnologice utilizate în trecut. Discuția despre corpurile cerești mici din Sistemul Solar a oferit elevilor și celorlalți vizitatori prilejul de a urmări la microscop un fragment de meteorit real, descoperit în Africa, cu o vechime de miliarde de ani. Acest obiect spațial autentic a deschis calea pentru o explorare mai detaliată a asteroizilor, cometelor și planetelor pitice, printr-o serie de modele 3D printate cu mare precizie.

Un punct de atracție al standului Institutului Astronomic a fost luneta Bardou din 1893, un instrument folosit pentru observațiile solare atât la Observatorul Astronomic din București cât și la precursorul său instituțional din veacul al XIX-lea, Institutul Meteorologic al României. Acest vechi instrument de fabricație franceză le-a oferit vizitatorilor ocazia de a descoperi contribuțiile de lungă durată ale României în domeniul astronomiei.

Echipa educațională a Institutului Astronomic a evidențiat, de asemenea, rolul activ al României în supravegherea spațiului cosmic. Discuțiile s-au extins asupra capacităților naționale de monitorizare a obiectelor cerești prin intermediul rețelei MOROI (Meteorites Orbits Reconstruction by Optical Imaging). Acest sistem îmbunătățește supravegherea meteorilor și bolizilor, utilizând tehnici avansate de învățare automată pentru a filtra și analiza evenimentele cerești.

Prin această prezentare interactivă, Institutul Astronomic a inspirat tinerii să privească dincolo de Pământ și să ia în considerare cariere în domeniul științei și tehnologiei. Institutul Astronomic rămâne dedicat promovării interesului public pentru educație prin știință și astronomie, și se asigură că următoarea generație va continua să exploreze misterele vaste ale Universului.

Astronomul Mirel Bîrlan, Directorul Institutului Astronomic, vorbește tinerilor despre pașii necesari pentru a avea o carieră de om de știință
Posterul oficial al evenimentului

Progres științific în domeniul astronomiei și asimilare dinamică multidisciplinară în România

La data de 13 noiembrie 2024, la Filiala din Cluj-Napoca a Academiei Române, a avut loc o masă rotundă dedicată dinamicii multidisciplinare corelată progreselor din domeniul astronomiei. Evenimentul a oferit un prilej de reflecție asupra evoluțiilor contemporane din acest domeniu, comparabile cu marile descoperiri geografice din secolele XV-XVI.

La această consfătuire au fost puse în dezbatere aspecte legate de integrarea în sistemul de învățământ românesc a noilor descoperiri științifice, dezvoltarea infrastructurii de cercetare din România și a resursei umane specializate în domeniul astronomiei. Discuțiile au fost axate pe întrebări-cheie legate de capacitatea instituțiilor românești de cercetare și învățământ de a se adapta acestui val uriaș de informații și schimbărilor pe care le implică. Printre întrebările la care s-a căutat un răspuns s-au aflat următoarele:

- Cum fac față instituțiile de cercetare și învățământ românești acestui flux uriaș de informații, precum și schimbărilor de paradigmă care se vor produce?

- Care este capacitatea de introducere a Noului în programele de învățământ?

- Care este capacitatea de compatibilizare a infrastructurii de cercetare românești cu cea mondială?

- Cât de departe suntem de realizarea unei mase critice de cercetători în astronomie pentru a face față provocărilor timpului nostru?

La eveniment au participat astronomi de la Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca și Observatorul Astronomic din București - ambele din cadrul Institutului Astronomic al Academiei Române, alături de specialiști din domenii conexe precum matematică, fizică, filosofie, informatică și din alte arii culturale.

Neorocks - rezultate finale

NEOROCKS înseamnă Obiecte din Apropierea Pământului, Observații Rapide, Caracterizare și Răspunsuri Cheie.

NEOROCKS a reunit expertiza în efectuarea observațiilor astronomice ale micilor corpuri cerești și modelarea acestora pentru a determina proprietățile lor dinamice și fizice, cu abordarea pragmatică a apărării planetare, care urmărește să furnizeze bucle operaționale și sisteme de informare pentru protejarea cetățenilor și a infrastructurilor terestre împotriva unor posibile amenințări. Timp de peste trei ani, consorțiul european a colectat observații astronomice și a modelat dinamic și fizic suprafețele și proprietățile interne ale obiectelor din apropierea Pământului (NEO).

Unul dintre obiectivele NEOROCKS este caracterizarea cât mai multor asteroizi potențial periculoși (PHAs) în ceea ce privește culorile lor. NEO-urile au diametre mici și pot fi observate cu telescoape terestre în timpul întâlnirilor apropiate cu Pământul. Geometriile lor favorabile, uneori pentru perioade de doar câteva ore sau zile, trebuie exploatate pentru a efectua cât mai multe observații, astfel încât să se poată determina parametrii care vor ajuta în final la constrângerea masei, formei, compoziției suprafeței, rugozității suprafeței și structurii interne ale acestora.

Rezultatele finale ale bazei de date NEOROCKS privind culorile sunt compuse din 170 de obiecte care au fost observate timp de peste 63 de nopți între 2020 și 2023. Majoritatea acestor observații au fost realizate la Observatorul de la Haute Provence din Franța. Câteva observații au fost efectuate la Observatorul Pic du Midi (tot în Franța). Studiul a fost realizat utilizând patru filtre fotometrice broadband: B, V, R și I. Eșantionul conține, de asemenea, valori ale culorilor asteroidului (99942) Apophis, care va trece pe lângă Pământ pe 13 aprilie 2029.

Statisticile tipurilor taxonomice indică în mod clar un procent ridicat de asteroizi stâncoși bogați în silicați (taxon S-complex). Pentru obiectele cu diametre mai mici de 500 m, aproximativ 59% dintre ele sunt asteroizi de tip S. Acest procent mare se datorează în principal unui bias indus de reflectivitatea suprafeței obiectelor (asteroizii de tip S sunt mai reflectivi decât cei de tip C).

Caracterul haotic al obiectelor din baza de date NEOROCKS a fost determinat folosind timpul Lyapunov al fiecărui obiect. Statisticile arată că timpul mediu Lyapunov nu depășește 100 de ani.

Mai multe obiecte din baza de date NEOROCKS au orbite similare cu cele ale meteoroizilor asociați cu ploi de meteori. Printre acestea, asteroidul 2011 OL51 a fost validat de două metrici utilizate pentru această investigație și ar putea fi unul dintre corpurile părinte ale ploii de meteori OCC.

Pentru mai multe informații despre acest subiect, urmați linkul de mai jos:
Birlan M., Barucci, M.A.,…, Sonka A.,…, Nedelcu A., …, Anghel S., et al - NEOROCKS color survey: Final results, Astronomy & Astrophysics, Volume 689, id.A334, 2024, https://www.aanda.org/articles/aa/pdf/2024/09/aa50495-24.pdf

Distribuția claselor taxonomice obținute pentru toate obiectele datelor de culoare ale sondajului NEOROCKS.
Echipa educațională a Institutului Astronomic prezintă contribuțiile astronomilor români pentru înțelegerea pericolelor ce pot veni din spațiul cosmic în condițiile legităților mecanicii cerești.

Despre reducerea dezastrelor naturale, la Muzeul Tehnic

Institutul Astronomic al Academiei Române, în parteneriat Primăria Municipiului București, Direcția de Mediu - Serviciul Ecologie Urbană, a participat în data de 15 octombrie 2024 în incinta Muzeului Național Tehnic „Dimitrie Leonida", la proiectul „CLADES NON TIMEO" prilejuit de „Ziua Mondială pentru Reducerea Dezastrelor Naturale".

Cu ocazia acestei participări, Institutul Astronomic a activat mai multe componente educaționale. Astfel, fundalul standului Institutului a fost reprezentat vizual și informațional de mai multe roll-upuri tematice color. Acestea au fost integrate în prezentarea corpurilor cerești ce pot avea un anumit grad de periculozitate pentru Terra, prin probabilitatea evaluată matematic pentru multe dintre ele, de a lovi planeta noastră. De la standul Institutului nu a lipsit nici de această dată o amplă zonă de modelare-machetare reprezentată de printuri 3D la scară redusă, ale unor asteroizi și planete pitice din Sistemul Solar, dar și de machetele unor vehicule cosmice, asemănătoare celor care asolizează pe asteroizi. Alături de modelele 3D, fragmente reale de meteorit vechi de miliarde de ani, ce au fost descoperite în Africa, au putut fi studiate de participanții la eveniment.

Transferul tehnologic de la industria aero-spațială la aparatele și produsele uzuale ale vieții noastre cotidiene a fost de asemenea inclus în discuții, prin prezentarea altor machete, iar problematizarea dinamicii din aceste domenii a fost explicată vizitatorilor prin exemple concrete, în special publicului de vârstă școlară.

Spectaculoasa machetă a telescopului spațial Hubble a reprezentat un punct focal de atracție a privirilor la standul Institutului Astronomic.

O multitudine de luminițe colorate ale modelelor noastre, exclamații de uimire, nenumărate întrebări și multe chipuri zâmbitoare, au caracterizat desfășurarea acestui eveniment.

Institutul Astronomic

Noutăți

Află mai multe

Calendar astronomic

Efemeride

Astrodata

Cercetări

Publicații

Cercetare

Cariere

Cariere în cercetare

Cariere