Characterization of the Fireballs Detected by MOROI in Romania

The meteors recorded by all-sky cameras in Romania were analyzed in a paper recently published in The Astrophysical Journal. In this paper we study the meteors detected by the FRIPON network in Romania in the time period January 2021 – April 2022 with the use of the MOROI all-sky cameras. We focus on the events with noticeable deceleration (V_f/V_0<0.8 , where V_f is the velocity of the meteoroid at the end of the luminous trajectory and V_0 is the initial velocity of the meteoroid). We characterize the fireball events with the use of the the ballistic coefficient α and the mass-loss parameter β. Based on this analysis, the events are classified in three categories: 1) meteoroids that are likely to produce meteorites, 2) meteoroids that can possibly produce meteorites, 3) meteoroids that are unlikely to produce meteorites. We computed the entry and final mass of each event. We identified a meteoroid that is likely to produce a meteorite on the ground and we analysed its past dynamical evolution. The article is available in Open Access.

Contact ioana.boaca@astro.ro

Outcome for selected FRIPON-MOROI detections
M5.0-class solar flare

M-Class Solar Flare

A M-class solar flare (M5.0) that was detected above the active region NOAA 13078 was also observed today from the Bucharest Solar Observatory. This region has been highly active during the last 24 hours with more than 10 C- and M-class solar flares.

Here is an animation of the Hα images from 06:23 to 08:35 UT. AR NOAA 13078 is visible in the lower right.

Contact: cristi.danescu (at) astro.ro

Predicting CME Geoeffectiveness

New science on experimenting with different machine-learning methods trained on white-light coronagraph data sets (SOHO/LASCO) of close-to-Sun CMEs, to estimate whether such a newly erupting ejection has the potential to induce geomagnetic activity has been published in the Astrophysical Journal.

Coronal mass ejections (CMEs) are the most geoeffective space weather phenomena. They are associated with large geomagnetic storms, and have the potential to cause disturbances to telecommunications, satellite network disruptions, and power grid damage and failures.

The paper focuses on forecasting the geoeffectiveness of CMEs to exclusively use solar onset parameters, in order to ensure extended warning times. The model proposed correctly identified 80.28% of the geoeffective events, with a precision of 15.19%, based on fivefold cross-validation on the entire data set.

The paper can be read here. Contact diana.ionescu (at) astro.ro.

CME ©SOHO/LASCO&EIT (ESA & NASA)
Zilele Academice Clujene, 2022

Conferință științifică internațională la Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca

În perioada 6-8 iulie 2022, la Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca s-a desfășurat conferința internațională "Theory, Observations and Data Processing in Astronomy, Astrophysics, Space and Planetary Sciences".

Organizată de Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca din cadrul Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române și de Facultatea de Matematică și Informatică a Universității "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, conferința s-a desfășurat sub auspiciile Zilelor Academice Clujene 2022, având susținerea Institutului Astronomic al Academiei Române și al Comitetului National Român de Astronomie.

La conferință au participat cercetători și cadre didactice din domeniul astronomiei, astrofizicii, științelor spațiale și planetare, matematicii și fizicii din România, Ungaria, Statele Unite, Emiratele Arabe Unite, Brazilia și Iran. La conferință au fost de asemenea prezenți studenți ai Universității "Babes-Bolyai" interesați de tematicile abordate.

Lucrările prezentate au abordat tematici legate de științele planetare și de fizica Soarelui, studii ale sistemelor complexe de stele binare, triple, multiple, și studii teoretice de cosmologie și teoria găurilor negre. Abordările tematicilor au fost diverse, de la observațiile astronomice directe, analiza și modelarea lor, la prelucrarea acestora utilizând tehnici moderne de analiză cu ajutorul inteligenței artificiale și a proceselor de învățare automată. Datele de observație prelucrate astfel sunt utilizate pentru elaborarea de modele, analitice sau empirice, care în final tind să explice fenomenele și problematicile care au fost puse în discuție.

News

Latest news from A.I.R.A.

Read more

Astronomical data

Ephemerides

Astrodata

Research

Our latest publications

Research

Careers

Join us for a career in astronomy.

Join us